Marele proiect avansat de administraţia locală şi judeţeană, de reabilitare a Cetăţii de Scaun a Sucevei, cu includerea preluării Parcului Şipote în administrarea Primăriei Suceava, a eşuat înainte de a începe.

Transferul terenului de la Direcţia Silvică la municipalitate, lucrul care era cel mai important pentru iniţiatorii proiectului, primarul Ion Lungu şi ulterior preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, nu este posibil, conform Codului Silvic.

După ce, în urmă cu circa o lună de zile, atât preşedintele CJ cât şi primarul au declarat că între instituţiile pe care le conduc şi Direcţia Silvică Suceava a fost încheiat un parteneriat agreat şi de Ministerul Agriculturii, ieri, ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, ne-a declarat că el nu are cunoştinţă de un astfel de proiect.

„La mine nu a ajuns un astfel de proiect, poate este pe undeva pe traseu. Până a ajunge la ministru există mai multe etape, în care proiectele se avizează dacă sunt documente în spate, care să le susţină”, a declarat ministrul Cioloş.

Şeful Direcţiei Generale de Dezvoltare Forestieră din cadrul Ministerului Agriculturii, Ciprian Pahonţu, ne-a explicat de ce n-a mai ajuns dosarul la ministru.

„Legislaţia actuală, Codul Silvic, nu permite administrarea pădurii de către primării, în forma care doreşte Primăria Suceava. Cunosc problema, chiar ieri am vorbit cu domnul primar de la Suceava şi i-am spus că nu se poate, că legea nu ne dă voie să facem aşa ceva”, a spus, ieri, directorul Pahonţu.

Singura modalitate legală prin care municipalitatea ar putea primi drept de administrare asupra parcului ar fi ca Guvernul Tăriceanu să promoveze o ordonanţă de urgenţă cu exceptarea de la prevederile Codului Silvic a acestei suprafeţe de teren.

 

Toate tentativele primarului Lungu de a prelua Parcul Şipote, fără efect

Susţinătorii proiectului au luat cunoştinţă despre prevederile legislative acum, după ce au plătit deja 100.000 de euro unei firme din Iaşi pentru întocmirea studiului de fezabilitate, a studiilor geotehnic, topometric, arheologic, pentru determinarea zonei de protecţie, de oportunitate şi de costuri.

Primăria Suceava a început demersurile pentru a dobândi suprafaţa împădurită de la poalele Cetăţii de Scaun, fie în proprietate, fie în administrare, încă din 2004.

Atunci, la Comisia Judeţeană de Fond Funciar a fost depusă o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 177 hectare de pădure, reprezentând 110 hectare de pădure în zona Zamca şi 67 de hectare suprafaţa împădurită din Dealul Cetăţii.

Primăria a invocat o decizie din anul 1963 a Sfatului Popular al Regiunii Suceava, de transfer, din administrarea acestei instituţii, în cea a Direcţiei Regionale Forestiere, a celor două suprafeţe de pădure menţionate anterior.

Primăria Suceava a prezentat şi un extras de Carte Funciară, conform căruia pe o parte din cele două parcele proprietar a fost comuna Suceava.

Cererea de retrocedare a fost respinsă de Comisia judeţeană de fond funciar, iar municipalitatea a acţionat în instanţă atât comisia, cât şi Direcţia Silvică Suceava. După ce a pierdut procesul, Primăria a încercat fără succes să obţină promovarea hotărâri de guvern prin care să se aprobe transferul pădurii de la Direcţia Silvică la Primărie, apoi un transfer de la Regia Naţională a Pădurilor, prin Ministerul Agriculturii. Solicitarea a fost din nou respinsă.

 

Parteneriat fără obiect

Ultima tentativă a fost în acest an, cu scoaterea în faţă a Cetăţii de Scaun. În baza documentaţiei întocmite de firma din Iaşi, administraţia locală a solicitat Ministerului Agriculturii 30 de hectare de teren, aferente zonei din împrejurul Cetăţii de Scaun, motivând că astfel ar putea investi bani în amenajarea şi salubrizarea parcului, odată cu reabilitarea Cetăţii.

Proiectul „Reabilitarea Cetăţii de Scaun” a primit de la Guvernul României suma de 32 de miliarde de lei vechi în vederea întocmirii aplicaţiei tehnice, iar Primăria a plătit studiile efectuate de firma din Iaşi, cu 100.000 de euro. Conform viceprimarului Viorel Seredenciuc, banii de la Guvern sunt neatinşi, în conturile Primăriei.

Mai trebuie spus că CJ Suceava a aprobat, în 10 iulie a.c., proiectul „Cetatea medievală a Sucevei – un monument de arhitectură al Europei creştine” în valoare de 17 milioane de euro, care îşi propune restaurarea şi consolidarea Cetăţii de Scaun a Sucevei, cu promovare la finanţare prin Programul Operaţional Regional.

Proiectul este realizat în comun de municipiul Suceava, ca proprietar al terenurilor din zona Cetăţii de Scaun, inclusiv pe Parcul Şipote şi de Consiliul Judeţean Suceava, care este proprietarul Cetăţii de Scaun.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Megaproiectul pentru reabilitarea Cetăţii de Scaun nu are bază legală.

Comentarii