Cel mai mic copil al familiei Ambrusi are doar un an şi şase luni, iar cea mai mare fiică are 24 de ani. Pe 1 septembrie, preotul Vartic şi echipa sa de muncitori din Marginea au început lucrările la casa în care s-a mutat ieri familia Ambrusi.
S-a muncit zi lumină. Chiar dacă şi-au neglijat familiile şi treburile agricole de-acasă, echipa părintelui Vartic a dus la bun sfârşit lucrarea „cu binecuvântarea ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţiului”.
Au lăsat „viaţa de vagon” şi s-au mutat în casă nouă
Casa cu şase camere de care vor beneficia cei nouă copii şi părinţii lor a fost sfinţită ieri de ÎPS Pimen, împreună cu câţiva preoţi suceveni. După slujba de sfinţire şi stropirea cu agheasmă, ÎPS Pimen a spus că Dumnezeu i-a binecuvântat pe aceşti oameni cu o casă, „după dragostea şi osteneala lor, pentru că trăiesc din muncă cinstită”.
„Este prima casă terminată de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, cu ajutorul bucovinenilor, al oamenilor care ne-au ajutat, iar jertfa lor va fi primită şi răsplătită de Dumnezeu”, a completat Arhiepiscopul Pimen.
Profund emoţionată, mama copiilor ne-a spus, printre lacrimi, că nu are cuvinte cu care să mulţumească pe deplin tuturor celor care au ajutat-o. A lăsat în urmă „viaţa de vagon”, unde a stat pe perioada lucrărilor la noua casă, şi acum se poate bucura, împreună cu copiii ei, de cele şase camere spaţioase, mobilate cu strictul necesar tot de oameni de bine din Marginea.
„Muncă şi osteneală”
Părintele Vartic a ridicat o casă în 25 de zile, împreună cu muncitori din Marginea, dar şi cu ajutorul sponsorilor din aceeaşi localitate: Gabriel Mihalescu (SC IOSIMAR), Gabi Lupăşteanu (5.000 de lei), Vasile Olărean (1.000 de lei), dar şi 4.300 de lei adunaţi de enoriaşii din parohia părintelui paroh Vartic.
„A fost multă muncă şi osteneală, dar sunt nouă copii şi doi părinţi care aveau nevoie de această casă. Mai sunt multe nume şi mulţi oameni care ne-au sprijinit, cărora le mulţumim din tot sufletul”, a spus părintele Vartic.
Încă aşteaptă materiale de la stat
Dacă la capătul unei uliţe întortocheate din Ţibeni, la familia Ambrusi, am lăsat lacrimi de bucurie, pe drumul din centru, în zona cantonului CFR, am găsit oameni care au suspinat şi ne-au povestit printre lacrimi că a venit deja frigul şi ei sunt tot în vagoane, cu câţiva saci de ciment şi câţiva bolţari pe locul unde cândva aveau o casă.
Pe Tinca Bolgan am găsit-o în apropierea vagonului, unde locuieşte de mai bine de o lună. În spatele vagonului ei, se vede doar o grămadă de lemne putrede, câţiva bolţari şi saci de ciment.
„Când a venit viitura, casa nu a fost luată, dar la câteva zile s-a dărâmat. Am primit materiale pentru refacerea casei, dar mult prea puţin: 18 saci de ciment, 3 baloţi de bolţari, patru foi de PAL şi 25 de milioane de lei vechi. Cum să-mi facă casă din aceşti bani?!”, ne-a povestit femeia.
Ajutoare după... relaţii
Indignată, ea ne-a spus că neînţelegerile dintre primăria comunei Satu Mare şi autorităţile sucevene (Prefectură, Consiliu Judeţean) o afectează şi pe ea şi pe mulţi sinistraţi din Ţibeni.
„Prefectul a spus că nu mai trimite materiale, fiindcă s-au dat aiurea. , aşa am auzit cu urechile mele că i-a spus prefectul Sucevei, când a fost la noi, domnului primar. Şi aşa este. Noi mai aşteptăm sprijin, pentru că altfel, fără căldură, în vagon vom îngheţa la iarnă”, şi-a spus păsul femeia.
La fel ca şi vecinele ei, femeia susţine că listele pentru ajutoare s-au făcut „după cunoştinţe, după relaţii, după persoană...”.
12 suflete într-un vagon
Puţin mai sus de tanti Tinca, am întâlnit o familie cu 10 copii. Cel mai mic are un an şi jumătate, iar cel mai mare are 20 de ani. Cu materialele puţine primite de la stat, dar cu multă muncă şi efort personal, familia Ion şi Elena Frunză încearcă să-şi refacă căsuţa în care îşi ducea viaţa tihnită împreună cu copiii.
Până atunci, locuieşte cu copiii într-un vagon, unde se încălzesc 12 suflete la un calorifer electric. Copiii îşi fac lecţiile pe jos, iar de dormit dorm pe unde apucă. Această familie a beneficiat, pe lângă materiale de construcţie, de 4.000 de lei.
80 de case, în continuare avariate
La 69 de ani, Aspazia Ernuţac se roagă lui Dumnezeu să se poată muta peste iarnă în casa ei. A fost avariată de ape în proporţie de 60%, dar nu a reuşit să o repare. Trăieşte într-un şopron cu pietriş pe jos.
La fel ca această femeie, sunt multe văduve, oameni în vârstă, care ies la poartă în fiecare zi, când aud o maşină, poate, poate le aduce şi lor ceva: haine, alimente, mobilă, materiale de construcţii. Mai mult, aceşti oameni şi-au pierdut toată recolta. Nu au un cartof, o legumă, nimic. Sunt speriaţi, dar totuşi optimişti că nu au fost daţi în ziare şi la toate televiziunile doar „pentru a câştiga bani”, şi speră ca cineva să-i ajute.
Pe lângă cele 20 de case pe care le face Arhiepiscopia Sucevei, case care în curând vor putea fi date în folosinţă sinistraţilor, mai sunt aproape 80 de case care sunt avariate în proporţie de peste 50 %. Aceşti oameni aşteaptă, în continuare, sprijinul autorităţilor.
(26 sep 2008, 11:08:09