În urma unei acţiuni judecătoreşti deschise de Direcţia Finanţelor Publice Suceava împotriva lui Negară pentru recuperarea banilor, judecătorii suceveni îl obligă pe acesta să suporte pasivul de 441.820 de lei.
Conform Codului de Procedură Civilă, conturile bancare personale ale persoanelor împotriva cărora există hotărâri executorii vor fi blocate, iar sumele de bani care se regăsesc aici vor ajunge la bugetul centralizat al statului. Măsuri similare se vor lua şi în privinţa celorlalte bunuri ale debitorilor, mai puţin cele prevăzute de lege, care sunt absolut necesare vieţii şi muncii.
Problema este că Fiscul sucevean nu are ce avere să-i ia lui Negară deoarece acesta, conform declaraţiilor de avere şi de interese postate pe site-ul Cancelariei Guvernului, www.cancelarie.ro actualizate în iunie 2008, nu are nici bunuri, nici conturi pe numele său.
Firma Angi Creativ Grup apare ca radiată. Mai mult, în 2005 Liviu Mihai Negară a susţinut, într-o declaraţie de presă, că nu mai are nici o legătură cu firma Angi Creativ încă din noiembrie 2004, că aceasta ar fi fost preluată de alte persoane, Vasile Agape şi “o doamnă din Salcea” şi că a predat firma după ce a plătit toate datoriile, inclusiv către Consiliul Judeţean.
Negară este dator şi Consiliului Judeţean Suceava
Documentele arată, însă, altceva iar Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava a iniţiat la Tribunalul Suceava deschiderea procedurii de faliment.
Cele peste 4 miliarde de lei vechi pe care Liviu Negară le datorează bugetului de stat nu reprezintă singura datorie pe care consilierul premierului a lăsa-o în urma sa din afacerile pe care le-a păstorit în Suceava.
Firma pe care a administrat-o, Angi Creativ Grup, datorează şi Consiliului Judeţean Suceava nu mai puţin de 1,776 miliarde de lei vechi, drept redevenţă la activitatea de dezinfecţie pe care a avut-o concesionată la vama Siret.
Liviu Mihail Negară are 35 de ani şi este din Murgeni, Vaslui. În primăvara anului 2001 s-a căsătorit la Câmpulung Moldovenesc cu o suceveancă, iar o lună mai târziu, în 5 iunie 2001, firma la care era unic asociat şi administrator, Angi Creativ Group SRL, a încheiat cu Consiliul Judeţean Suceava un protocol prin care acesta din urmă i-a concesionat activitatea de protecţie antiepizootică din PCTF Siret.
Iniţial, Angi Creativ a fost înregistrată în Iaşi, dar ulterior şi-a mutat sediul la Frasin, în zona defavorizată, cu punct de lucru la Siret, pentru a beneficia de facilităţile fiscale acordate firmelor din zonele defavorizate. La Frasin firma nu a avut nici un fel de activitate, doar două camere cumpărate la Cooperativa de Consum.
Consilierul premierului are la Suceava şi un dosar de evaziune fiscală
Până la apariţia OUG nr. 42/2004, când operaţiunile de dezinfecţie au trecut în sarcina Direcţiilor Sanitar Veterinare, afacerea a mers strună. În februarie 2004, Negară a încercat să obţină, printr-o adresă, de la Direcţia Sanitar Veterinară Suceava concesionarea acţiunii de “dezinfecţia preventivă a tuturor autoturismelor care tranzitează PCTF Siret”, sub motivaţia că de graniţele României se apropie gripa aviară.
În 2005, gripa aviară a fost declarată oficial în România, activitatea de dezinfecţie la frontiera de est s-a reluat, însă profitabila stropire a autoturismelor în vama Siret i-a fost suflată lui Negară de o altă firmă, din Bucureşti. Afacerea lui Liviu Negară de la Siret a fost investigată, în 2005, şi de PNA Suceava.
Consilierul lui Tăriceanu mai are la Suceava şi un dosar de evaziune fiscală pentru un prejudiciu adus bugetului de stat şi bugetului judeţean în sumă totală de 3,45 miliarde de lei vechi.
După ce a fost plimbat pe la patru parchete sucevene, dosarul de evaziune fiscală a ajuns într-un final la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean.
În data de 8 august 2005, procurorii PNA Suceava au trimis dosarul către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava. Aceştia au declinat la rândul lor competenţa, câteva zile mai târziu, către Parchetul de pe lângă Judecătoria Gura Humorului, fiindcă Angi Creativ îşi avea sediul în zona de arondare a acestei instituţii.
Procurorii de aici au considerat însă că, atâta vreme cât activitatea efectivă a firmei s-a desfăşurat în Vama Siret, cazul este de competenţa procurorilor din Rădăuţi şi în data de 4 octombrie 2006 au declinat competenţa către Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi. Procurorii de aici au trimis dosarul în lucru la Poliţia oraşului Siret.
Deoarece Liviu Negară a contestat procesul verbal de constatare întocmit de DGFP Suceava, poliţiştii sireteni nu au putut începe cercetările şi aşa a ajuns în final dosarul la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Suceava.
Relaţii de afaceri cu PSD-işti şi SRI-işti
Mai trebuie spus că interesante sunt şi relaţiile de afaceri ale consilierului lui Tăriceanu. El a fost asociat cu Bogdan Solcanu, fiul senatorului fost PSDPSD de Iaşi, Gheorghe Nichita, la firmele SC Centrul de Transfer şi Inovare Iaşi şi la SC Centrul de Cercetări Henri Coandă Iaşi, în prezent SC Cons Terra SRL. Pe lângă ei, asociat la CTI Iaşi a fost şi Cezar Ţibulcă, fiul fostului prefect PSD de Vaslui, ofiţer SRI la Iaşi. Ambele firme au primit injecţii de capital din dezinfecţia maşinilor în vama Siret. de Iaşi Ioan Solcanu şi cu primarul
(22 sep 2008, 11:45:21