Obştea de maici de la Mănăstirea Voroneţ a primit ieri, 14 septembrie, în ziua Înălţării Sfintei Cruci, peste o mie de credincioşi, care au ales să participe la resfinţirea picturii bisericii Mănăstirii Voroneţ, după restaurare. Chiar dacă n-au fost mai mult de 5-6 grade Celsius în termometre, bucovinenii nu s-au lăsat speriaţi de începutul capricios de toamnă, şi au venit la sărbătoarea Voroneţului – 520 de ani de la zidire.

 

Resfinţire cu agheasmă şi mir

Slujba de resfinţire a bisericii Mănăstirii Voroneţ a fost oficiată de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Teofan, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, împreună cu un sobor numeros de preoţi şi călugări.

După întâmpinarea Mitropolitului Teofan de către ÎPS Pimen, maica stareţă a Mănăstiri Voroneţ, stavrofora Irina Pântescu, monahia Gabriela Platon, monahia Elena Simionovici, împreună cu obştea de maici, a început slujba de resfinţire a picturii restaurate.

Pereţii Voroneţului au fost resfinţiţi cu agheasmă şi mir, prilej cu care s-au citit mai multe evanghelii şi credincioşii, împreună şi ierarhii şi soborul de preoţi, au înconjurat biserica. Cântările la slujba de resfinţire, dar şi la Sfânta Liturghie, au fost asigurate de măicuţele de la Voroneţ.

 

Sfântul Daniil Sihastrul, ocrotitorul Voroneţului

După slujba de resfinţire, slujitorii bisericii au urcat pe o scenă special amenajată în curtea mănăstirii, îmbrăcată în cununi de cetină, busuioc şi flori de câmp, unde s-a oficiat Sfânta Liturghie, la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.

În cadrul slujbei de ieri, a fost hirotesit arhidiacon, diaconul Mihai, iar Mitropolitul Teofan a rostit rugăciunea de dezlegare pentru toţi pelerinii, la sfârşitul Liturghiei. După acest moment, pelerinii au primit anaforă şi au fost invitaţi la o agapă creştină

În ciuda frigului, credincioşii au participat la toată slujba arhierească, au ascultat cuvintele de învăţătură rostite de Mitropolitul Teofan, Arhiepiscopul Pimen Suceveanul, iar la final, ca o binecuvântare la tot ce s-a întâmplat peste zi, măicuţa stareţă Irina Pântescu a reamintit credincioşilor despre vitregiile vremii care s-au abătut asupra Mănăstirii Voroneţ, dar care n-au doborât-o. „Mănăstirea a rămas frumoasă şi iubită de noi. După 520 de ani, cu nevrednicie ne închinăm şi noi ocrotitorului acestei mănăstiri, Părintele Daniil Sihastrul”.

 

Continuitate în duh şi adevăr

Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Teofan, a vorbit credincioşilor despre însemnătatea Sfintei Cruci. „Când spunem cruce, spunem sacrificiu, jertfă, smerenie. Oare toate acestea sunt izvorâtoare de putere?”, a precizat ÎPS Teofan, care a amintit şi de momentul „Voroneţ – 520 de ani” şi de părintele Daniil Sihastrul, duhovnicul Voievodului Ştefan cel Mare.

Impresionat de măreţia momentului creat ieri, prin credinţă şi dragoste, la Voroneţ, Mitropolitul Teofan a spus: „parcă frumuseţea chipurilor din pictura exterioară a mănăstirii coboară înspre dumneavoastră, credincioşii aflaţi azi la Voroneţ, existând o continuitate logică în duh şi adevăr, între ceea ce este acolo, reprezentat în frescă, şi credinţa dumneavoastră aici. Toate acestea pentru continuitate în adevăr, în credinţă...” .

 

Jertfa comună de la Voroneţ

Mănăstirea Voroneţ este ctitorie ştefaniană (1488), dar a fost închisă ca mănăstire propriu-zisă 206 ani. Prima cauză a fost desfiinţarea mănăstirilor din Bucovina în sec. al XVIII-lea, din ordinele venite de la Viena.

De la 1 aprilie 1991 a fost reînfiinţată, ca mănăstire de călugăriţe. Obştea condusă de maica stareţă stavrofora Irina Pântescu s-a străduit să redea acestui locaş unic în lume imaginea şi ambientul meritate, prin ample lucrări de restaurare. De aceea, din anul 2003 şi până astăzi, mănăstirea de maici de la Voroneţ a trecut printr-un amplu proces de restaurare, atât la nivelul picturilor, cât şi al acoperişului şi chiliilor, investiţia ridicându-se la multe sute de milioane de lei, din care puţine au venit de la Stat.

ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a spus că „la Voroneţ a fost nevoie de lucrări îndelungi de conservare, de restaurare. Pictura a fost reînsănătoşită, pentru că picturile au nevoie de o îngrijire specială. S-au făcut lucrări de conservare, care înseamnă bani, înseamnă grijă, înseamnă materiale. Bunul Dumnezeu a ajutat. Nu întâmplător acest moment de sfinţire este în această sfântă zi, înălţarea Sfintei Cruci, moment deosebit în viaţa Mănăstirii Voroneţ”. Arhiepiscopul a completat că la Voroneţ se fac în continuare lucrări. „Statul a dat foarte puţini bani. După 1989, datorită dragostei Maicii stareţe Irina, datorită acestei persoane şi obştii de maici, s-au adunat resursele financiare necesare şi au continuat lucrările de restaurare a biserici, a picturii. Datorită acestei jertfe comune!”, a subliniat ÎPS Pimen.  

 

Oaspeţi de seamă

Una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, mănăstirea Voroneţ (vestită pentru picturile sale şi culoarea albastru folosită în realizarea frescelor) ridicată în anul 1488, se bucură de multă consideraţie din partea oamenilor de cultură, care au ales să fie prezenţi ieri la Voroneţ: academicianul Andrei Eşanu – Chişinău, prof. inginer Nicolae Noica – Bucureşti, fost ministru al Construcţiilor, prof. univ. dr. arh. Virgil Polizu, prof. univ. dr. Oliviu Boldura, managerul Mircea Leţiu (se ocupă de aspectele financiare ale lucrărilor de restaurare a Voroneţului), conf. univ. dr. Mihai Lazăr, prof. univ. dr. Viorel Guliciuc, prof. univ. dr. Sorin Tudor Maxim, conf. univ. dr. Olimpia Mitric, conf. univ. dr. Carmen Cornelia Balan, prof. univ. Aurel Buzincu.

Dintre oamenii politici, printre pelerini s-au aflat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, şi deputatul PNL de Suceava Mihai Sandu Capră.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Peste o mie de credincioşi, prezenţi la resfinţirea Voroneţului.

Comentarii