A fi profesor într-o şcoală de la marginea judeţului este pentru cadrele didactice o adevărată corvoadă, un coşmar prin care nimeni nu vrea să treacă.

Localităţile din judeţ aflate la mai mult de o sută de kilometri de municipiul Suceava au devenit „sperietori” pentru profesorii care încearcă să-şi găsească un post de dascăl. Chiar şi cu riscul de a rămâne fără un loc de muncă, cei mai mulţi dascăli refuză să meargă să predea în localităţi îndepărtate. Câteva ore pe zi de navetă cu trenul sau cu autobuzul, iar în unele situaţii chiar şi navetă „la picior”, drumuri impracticabile, înzăpezite aproape toată iarna, acestea sunt condiţiile pe care trebuie să le accepte orice profesor care se încumetă să predea în satele izolate din judeţ. Singura şansă a copiilor din aceste localităţi o reprezintă profesorii care locuiesc în zonă, pentru că altfel, puţini sunt dascălii „străini” care le calcă pragul.

 

Salariu de 900 de lei

Profesorii nu sunt atraşi nici de banii în plus pe care îi primesc la salariu dacă aleg să profeseze în localităţi îndepărtate şi izolate. Inspectorul şcolar general adjunct Daniel Hrenciuc a declarat că „în funcţie de gradul de izolare al localităţilor, fiecare cadru didactic primeşte un spor la salariul de bază cuprins între 30% şi 35%”.

Practic, un profesor debutant care alege să predea într-o şcoală izolată din judeţ ia un salariu de maxim nouă sute de lei, cu tot cu sporul aferent, iar un profesor cu gradul didactic I ia un salariu lunar de maxim 1600 de lei.

Brodina, Ehrişte, Argel, Ulma, Lupcina, Costileva, Moldova Suliţa sau Măgura sunt doar câteva dintre localităţile de la capătul judeţului de care fug profesorii.

Inspectorul şcolar general adjunct Daniel Hrenciuc a declarat că „în aceste localităţi ale judeţului catedrele deficitare sunt cele de limbi moderne, educatori, învăţători şi profesori de istorie şi de geografie”.

Cadrele didactice care locuiesc în zonă sunt singurii dascăli „stabili” în aceste sate izolate, pentru că în opinia inspectorului general adjunct Daniel Hrenciuc „profesorii tineri nu sunt interesaţi de astfel de şcoli, ei vor să predea în oraş”.

 

Navetă de 11 kilometri

A fi profesor la Lupcina, de exemplu, localitate situată în comuna Ulma, înseamnă obligatoriu kilometri zilnici de navetă. Majoritatea profesorilor din Lupcina locuiesc în comună, dar chiar şi aşa, unii dintre ei fac şi câte 11 kilometri de la domiciliu şi până la serviciu.

„Avem un microbuz cu care îi transportăm atât pe elevi, cât şi pe profesori, însă când e înzăpezit mai sunt probleme”, a declarat Mircea Ihnatiuc, primarul comunei Ulma. Acesta a mai spus că unii profesori din Lupcina au făcut naveta cu trenul, din Brodina sau din Straja, însă acum această posibilitate de transport nu mai există şi aceştia vor veni cu microbuze şi li se va deconta naveta.  

Şi la Moldova Suliţa situaţia este asemănătoare. Singurii dascăli care predau la Moldova Suliţa sunt cei care locuiesc în zonă.

Refuzul dascălilor de a preda la ţară, şi îndeosebi în localităţile foarte îndepărtate, a făcut ca la Suceava, cu doar patru zile înainte de începerea anului şcolar, aproximativ 600 de posturi să rămână încă neocupate. „Peste 420 dintre aceste posturi sunt în mediul rural”, a declarat inspectorul şcolar general adjunct Daniel Hrenciuc.

După organizarea a două concursuri de suplinire calificată şi unul pentru suplinire necalificată, adjunctul IŞJ speră ca aceste posturi să fie ocupate până pe 15 septembrie.

În acest scop, de astăzi şi până pe 13 septembrie IŞJ organizează şedinţele publice de repartizare pe posturile vacante a suplinitorilor calificaţi şi necalificaţi. Dacă şi după această etapă vor mai rămâne catedre vacante, Daniel Hrenciuc a spus că posturile se vor repartiza profesorilor pensionari care au solicitat să rămână la catedră.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Profesorii fug de satele izolate.

Comentarii