Sâmbătă la ora 14:00, va fi întâmpinat marele ierarh din Grecia, dar şi racla cu Sfinte Moaşte ale Sf. Pantelimon, Sf. Vlasie, Sf. Haralambie, Sf. Varvara, Sf. Xenia şi Sf. Paraschevi. Credincioşii se vor putea închina la sfintele moaşte, după care, începând cu ora 18:30, vor participa la Slujba de Priveghere a Praznicului Înălţării Sfintei Cruci. Slujba va fi oficiată de ÎPS Mitropolitul Irineu al Olteniei, ÎPS Mitropolitul Nectarie al Insulei Corfu şi ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.
Liturghie şi agapă frăţească
Duminică, pe 14 septembrie, la ora 9:30, va începe Sfânta Liturghie, oficiată de ÎPS Mitropolitul Irineu al Olteniei, ÎPS Mitropolitul Nectarie al Insulei Corfu şi Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul. La ora 12:00, credincioşii care au participat la Liturghie sunt invitaţi la o agapă frăţească, în curtea mănăstirii.
Construită de Petru Rareş în 1542, mănăstirea Râşca s-a deosebit iniţial de celelalte ctitorii ale voievodului prin dimensiunile ei mai reduse, precum şi prin planul relativ simplu, fără pridvor şi camera mormintelor. Potrivit tradiţiei, în aceste locuri existau sihaştri care trăiau în rugăciune la începutul secolului XIV pe valea râului Moldova. Ei şi-au întemeiat o mică obşte monahală, pe locul unde se află astăzi comuna Bogdăneşti - Fălticeni, cu o biserică de lemn închinată Sfântului Ioan Teologul. Bogdan I a înnoit biserica de lemn a sihaştrilor din lunca Moldovei şi de la el, aceasta mică aşezare isihastă s-a numit „Schitul Bogoslov” sau „Sihăstria Bogdăneştilor”.
Kogălniceanu, închis şase luni la Râşca
O parte din călugări trăiau în obşte, iar cei mai râvnitori se rugau singuri în desăvârşită asceză, fie pe valea pârâului Râşca, fie în adâncul munţilor din apropiere. De obicei sihaştrii din Bogdăneşti se linişteau, mai ales în timpul posturilor, în Muntele Pleşu şi Slătioru, 10 km mai sus de schit.
Sihăstria Bogdăneşti s-a extins şi mai mult sub Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, fiind înnoită de Bogdan cel Orb între anii 1512-1517, printr-o nouă biserică cu hramul Sfântul Nicolae. Într-o cameră din clopotniţa mănăstirii Râşca, a stat închis timp de şase luni Mihail Kogălniceanu, din porunca domnitorului Mihai Sturza.