Investiţiile demarate în ultima perioadă în cartierul Burdujeni au dus la creşterea interesului pentru această zonă, de care toată lumea fugea până în urmă cu câţiva ani. Preţurile, deşi mai mici faţă de zona centrală sau alte cartiere considerate „rezidenţiale”, au crescut simţitor, iar terenurile au intrat în atenţia celor care se ocupă de afacerile imobiliare.
Problemele de fond funciar ocupă circa 75 la sută din activitatea Prefecturii, primăriilor şi instanţelor de judecată din judeţ. De cele mai multe ori, este vorba despre titluri de proprietate eliberate cu încălcarea legii, care nu se mai pot anula decât prin instanţele judecătoreşti.
În această situaţie se află şi două văduve în vârstă, din cartierul Burdujeni, care s-au trezit că le-a fost vândut terenul pe care îl deţin cu acte în regulă.
Tania Mihai are titlu de proprietate pentru o suprafaţă de 14 ari în tarlaua Dealul Mănăstirii, eliberat în 1997. Din 1990 şi până astăzi, ea a lucrat personal acest teren, a plătit impozit an de an la Primăria Suceava pentru acesta, iar în data de 10 iunie 2008 a depus documentele pentru intabulare la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară(OCPI) Suceava.
Conform legii, femeia a depus la dosar titlul de proprietate, un plan cadastral şi un tabel cu numerotarea parcelelor, obţinut de la Primăria Suceava.
În 11 iunie 2008, OCPI întocmeşte „încheierea de respingere” nr. 18208, prin care îi refuză intabularea pe motiv că pe parcela ei este intabulată o altă persoană.
Exact în aceeaşi situaţie s-a aflat şi o vecină de-a ei, tot văduvă în vârstă, Ileana Magazin.
Disperate, femeile au încercat să afle ce s-a întâmplat cu terenurile lor. Un funcţionar de la OCPI le-a comunicat că nu numai că pe parcelele lor s-a intabulat altcineva, dar că acestea au fost deja şi vândute, intrând astfel în circuitul civil şi făcând extrem de dificilă recuperarea lor.
Intabularea, în baza declaraţiilor proprietarilor
Inginerul şef al OCPI, Sorin Luchian, ne-a declarat că intabularea a fost făcută în toamna anului 2006 pentru proprietarii Liviu Posteucă şi Anuţa şi Dumitru Pojoga, în baza unui plan de situaţie întocmit de persoana fizică autorizată Gheorghe Petre.
„În baza acestui plan s-au făcut operaţiuni pe trei parcele, descrise într-un titlu de proprietate şi un act de vânzare-cumpărare anterior intabulării. Celelalte documente pentru intabulare sunt făcute pe baza declaraţiilor cetăţenilor, că ei sunt cei care deţin pământ acolo. Pornim de la presupunerea că sunt oameni de bună credinţă. Primăria are atribuţii de fond funciar şi ar fi trebuit să facă şi un plan parcelar”, a declarat inginerul Luchian.
Conform planului de amplasament, Liviu Posteucă s-a intabulat pe parcela 5533, de 47,13 ari, şi pe parcela 5535, de 16,63 ari, iar familia Pojoga pe parcela 5534, de 81,31 ari.
Posteucă a cumpărat în data de 7 ianuarie 2005 suprafaţa de 1800 mp de la Ioachim Prodan, cu 5 milioane de lei vechi. Acest teren a fost deţinut şi folosit de Tania Mihai, care habar n-a avut că Ioachim Prodan, mort din 2005, i-a vândut pământul.
Noii proprietari sunt din judeţul Botoşani
Câteva zile mai târziu, în 26 ianuarie 2005, Liviu Posteucă, domiciliat în satul Pădureni din judeţul Botoşani, a mai cumpărat 5.100 mp în Dealul Mănăstirii, de la Mircea Asimionoaie şi Margareta Gîndac, cu 40 de milioane de lei vechi.
Celălalt cumpărător, familia Pojoga, este tot din judeţul Botoşani, din comuna Dersca. Anuţa şi Dumitru Pojoga au cumpărat în data de 29 octombrie 2004, pe Dealul Mănăstirii, 8.800 mp, cu 70 de milioane de lei vechi, de la Petrea Vrabie.
Actele de vânzare-cumpărare au fost autentificate de trei notari diferiţi, Valeriana Ilie, Adela Ivaşcu şi Ovidiu Busuioc.
Situaţia s-ar putea reglementa pe cale amiabilă
Tranzacţiile s-au încheiat în baza titlurilor de proprietate ale vânzătorilor şi a declaraţiilor lor pe propria răspundere, că terenurile nu sunt grevate de nici un fel de sarcini, şi în absenţa unor schiţe cadastrale care să indice amplasamentele. Asta, în condiţiile în care pe nici unul din titlurile de proprietate nu sunt trecute exact parcelele, ci doar generic vecinătăţile şi denumirea tarlalei, Dealul Mănăstirii.
La mai puţin de doi ani, cu un plan de amplasament efectuat în baza indicaţiilor noilor proprietari, două văduve au rămas la bătrâneţe fără cea mai importantă avere pe care o deţineau, pământul.
Inginerul şef Luchian a precizat că, dacă această situaţie a apărut dintr-o eroare a cumpărătorilor, se poate reglementa pe cale amiabilă între părţi.
„Pe bază de declaraţii notariale, se pot modifica limitele de proprietate. Altfel, doar instanţa judecătorească poate decide. Identificarea în teren se face pe buna credinţă a proprietarului, că declară corect parcela şi limitele. Responsabilitatea este în întregime a celui care încearcă să fenteze”, a mai spus funcţionarul de la Oficiul de Cadastru.
(26 aug 2008, 12:14:53