Mii de pelerini armeni şi români, din toate colţurile ţării, dar şi din străinătate s-au întâlnit ieri la Suceava, pentru a sărbători hramul Mănăstirii Hagigadar - Adormirea Maicii Domnului.

Curtea mănăstirii a fost arhiplină, alături de credincioşi aflându-se şi ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, episcopul Dyrayr Mardyghyan, preşedintele Uniunii Armenilor din România şi deputatul Varujan Pambuccian.

Dacă oficialii au asistat doar la slujbă, o parte dintre credincioşii veniţi ieri la Hagigadar au ţinut să înconjoare biserica de trei ori, în genunchi, oprindu-se la fiecare colţ al bisericii pentru a spune rugăciuni. Pelerinii, unii chiar foarte tineri, s-au rugat în general pentru sănătate, fericire şi noroc.

„Mă rog pentru un necaz cu un copil plecat departe, de care nu mai ştiu nimic. Mi-am pus o dorinţă mare, de care sunt sigură că se va îndeplini”, spunea ieri o femeie, care înconjura în genunchi lăcaşul de cult. „Mă rog pentru sănătate şi fericire”, declara, la rândul său, un bărbat.

 

Dorinţa lui Varujan Vosganian

Prezent la hramul mănăstirii, Varujan Vosganian a declarat că vine la Hagigadar în fiecare an, încă de când era copil.

„Atunci când este vorba de un lucru pe care îl faci în fiecare an ai o nouă măsurătoare a timpului şi îţi dai seama ce s-a întâmplat cu tine, cu cei din jurul tău, cum au plecat unii dintre noi, cum s-au reîntors alţii, plecaţi de zeci de ani. Este un loc în care te gândeşti la tine, la soarta ta, la modul în care ai înţeles lumea şi lumea te-a înţeles pe tine”, a spus demnitarul, adăugând că şi-a pus şi o dorinţă, dar pe care n-are de gând s-o dezvăluie: „Dorinţa nu se poate spune, aici se zice că ţi se îndeplineşte cea mai adâncă dorinţă, nu cea pe care ţi-o pui tu, pentru că nu întotdeauna dorinţa pe care ţi-o pui este şi cea adevărată. S-ar putea, de pildă, să vrei binele altuia şi să te trezeşti că ai câştigat bani, pentru că de fapt vroiai mai mult să câştigi bani decât să iubeşti pe altul. Tot aşa cum la fel de bine s-ar putea să-ţi dai seama că cel mai mult iubeşti pe altul decât pe tine. Poţi să foloseşti acest loc şi pentru a-ţi impune voinţa. Soţia mea, fără să spună, şi-a dorit să avem o fată deşi ştia că eu vreau băiat, iar peste un an ni s-a născut fetiţa”, a completat Varujan Vosganian.

 

Supă de urechiuşe şi pilaf cu carne

Ieri, de hram, după Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoţi, a urmat o agapă creştină numită “hurban”, la care au participat aproape toţi cei prezenţi şi unde s-au servit mâncăruri specific armeneşti: supă de urechiuşe (un fel de găluşte umplute cu carne) şi pilaf tradiţional cu carne de vită şi castraveciori muraţi. 

 

Mănăstirea Împlinirii Tuturor Dorinţelor

Mănăstirea Hagigadar din Suceava, cunoscută şi sub numele de „Mănăstirea Împlinirii Tuturor Dorinţelor”, adună în fiecare an oameni din toate colţurile ţării şi din străinătate, iar după un vechi obicei, cei care se roagă pentru împlinirea dorinţelor, urcă dealul pe care se află amplasat lăcaşul de cult în genunchi.

Panta este înclinată şi accesul este posibil numai pe jos, însă acest lucru nu îi împiedică pe unii oameni să facă drumul în tăcere, în genunchi, conform tradiţiei. Din când în când se opresc şi se roagă, aprind o lumânare, se odihnesc şi apoi pornesc mai departe.

Tot în genunchi, intră pe poartă şi continuă să meargă în acest fel în jurul bisericii. Cei care vor să li se împlinească dorinţele, înconjoară biserica de trei ori, rugându-se la fiecare colţ.

 

„Metocul armenesc”

Mănăstirea Hagigadar este un lăcaş de cult armenesc, situat la 15 km de centrul municipiului Suceava, lângă satul Sf. Ilie. Aşezământul poartă un nume armenesc, Hagigadar, care în limba armeană înseamnă „împlinitoare de dorinţe” şi este închinată Maicii Domnului.

Mănăstirea a fost construită de Asdvadzadur (Bogdan) Donavachian, între anii 1512 – 1513, în vremea domniei lui Bogdan cel Orb.

A fost cunoscută sub numele „Metocul armenesc” de maici, cu toate că aici nu au fost niciodată călugăriţe în sensul propriu al cuvântului, ci numai nişte femei retrase din lume, care duceau o viaţă austeră.

Biserica mănăstirii a fost reparată în mai multe rânduri, cea mai importantă reabilitare făcându-se în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când la 4 august 1863 s-a sărbătorit jubileul de 350 de ani de la întemeierea acestui aşezământ.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Mii de pelerini, la cea mai importantă sărbătoare a armenilor.

Comentarii