Câteva mii de creştini ortodocşi şi catolici au participat, ieri, la slujbele religioase oficiate la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, la tradiţionalele locuri de pelerinaj de la Mănăstirea Putna şi de la Basilica Minor de la Cacica.

La Putna, slujba a fost oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor.

Prelatul le-a vorbit credincioşilor strânşi în curtea mănăstirii despre semnificaţia sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, despre ctitorul mănăstirii, voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt, după care le-a solicitat să sprijine sinistraţii în urma inundaţiilor de la sfârşitul lunii iulie.

ÎPS Pimen a spus că furtunile au adus multă suferinţă oamenilor, mai ales pentru cei săraci şi că este necesar ca să ceilalţi să vină în ajutorul lor.

El a arătat că împreună cu Prefectura şi Consiliul Judeţean Suceava a stabilit ca Arhiepiscopia să construiască zece case în localitatea Ţibeni, grav afectată de inundaţii.

Arhiepiscopul Sucevei a spus că, potrivit datelor oficiale, în Ţibeni ar trebui refăcute 12-13 case, dar că a constatat personal că ar trebui reconstruite 17 case. ÎPS Pimen s-a referit la locuinţe care nu au fost luate de ape, dar care au structura de rezistenţă afectată şi trebuie reconstruite.

Înaltul prelat şi-a exprimat speranţa ca, alături de  credincioşii din Suceava care au făcut şi vor face donaţii la parohii şi mănăstiri, şi cu sprijinul altor eparhii care au trimis ajutoare, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor să reuşească să reconstruiască toate cele 17 case din Ţibeni. El a apreciat implicarea „cu toată fiinţa” a preotului din Ţibeni în acţiunea de sprijinire a sinistraţilor, afirmând că „binele se face cu multă jertfă şi multă dragoste”.

 

Sărbătoare fără VIP-uri şi cerşetori

Deşi este an electoral, politicienii n-au mai bătut mătănii în acest an la Putna. Singurii lideri care au fost prezenţi au fost cei ai PD-L şi PSD, democrat-liberalul Gheorghe Flutur şi social-democraţii Gavril Mîrza, Ioan Stan, Virginel Iordache, Corneliu Popovici şi Mihai Grozavu.

Fără vedete care să le atragă atenţia, credincioşii s-au concentrat pe slujba religioasă şi sub soarele arzător s-au rugat pentru sănătatea lor şi a familiilor lor şi pentru pace.

Ştefan Parasca, din Vicov, în vârstă de 70 de ani, a îmbrăcat din nou cămaşa naţională cu care a fost mire şi a venit, ca în fiecare an, la Putna. Ne spune că la biserică se îmbracă întotdeauna în costum naţional şi aşa va face „cât va mai trăi soţia, care e tare bolnavă, că ea spală cămăşile”.

„Aşa e portul, cum să venim altfel? Cămaşa asta are 50 de ani, am fost îmbrăcat mire cu ea. Acum soţia e bolnavă şi îmi pare bine de fiecare dată când o găsesc în casă. Îmi place la mănăstire, e rânduială frumoasă, conducerea e bună. M-am rugat pentru sănătatea ei, a noastră şi să fie pace”, a spus Ştefan Parasca.

 

An de an, de Sfânta Maria, la Sanctuar la Cacica

Printre miile de oameni care au venit să se închine la Cacica a fost şi Margareta Filip, de 75 de ani, din Roznov-Neamţ. Sprijinită în două cârje, cu dublă fisură de bazin, vine an de an, de Sfânta Maria, la Sanctuar la Cacica.

„Vin de 20 de ani aici şi mă rog la Maica Domnului. Eu am fost copil orfan, dar Măicuţa m-a ajutat în viaţă, la ea am găsit mereu sprijin. Am 10 copii şi 16 nepoţi, aici am venit cu unul dintre ei, care are un handicap, să ne rugăm”, a spus femeia.

Au venit de miercuri seara, cu un autobuz de la parohie. În maşină au şi dormit şi de trei zile se roagă neîncetat. Din pensia de 500 de lei, în fiecare lună pune bani deoparte să meargă la biserici şi mănăstiri, în speranţa că situaţia nepotului ei se va îndrepta şi ea va putea scăpa de cârje.

 

Evlavie şi bazar, la un loc

Dincolo de zidurile mănăstirii Putna, până la poartă stau înşiruiţi câţiva comercianţi de icoane, cărţi de rugăciuni, tămâie, mir şi alte obiecte bisericeşti. Spre deosebire de alţi ani, au lipsit cu desăvârşire cerşetorii şi preoţii sau călugării care solicită bani pentru biserici.

După poartă, obişnuitul iarmaroc: lume pestriţă, de la bătrâne în costum naţional care scoteau câţiva lei din batistă să-şi cumpere o iconiţă cu led-uri şi se săturau cu mirosul pătrunzător de pe grătarele pe care sfârâiau cârnaţii şi mititeii, până la „italieni” cu cercel în ureche şi accent care şi-au scos „trofeele” cu fuste de-o palmă şi decolteuri bine bronzate la plimbare până la mănăstire şi la o bere.

 

Iisus cu lavandă şi orhidee

La Cacica, acelaşi amestec de evlavie şi bazar. În curtea sanctuarului, în stânga aleilor, lângă zidurile bisericii preoţii spovedeau credincioşii, iar de partea cealaltă comercianţii au scos la vânzare odorizante de maşină cu chipul lui Iisus şi al Fecioarei Maria, cu arome de lavandă şi orhidee, la 5 lei bucata, iconiţe, cruciuliţe, odioase statui de ghips, de diferite mărimi, care aveau pretenţia că o reprezintă pe Fecioara, la preţuri de la 30 la 400 de lei, casete pentru rozarii şi tot felul de obiecte strălucitoare sau din ghips vândute pe post de suveniruri religioase.

Mărfurile cel mai bine vândute au fost, de departe, scăunelele pliante şi busuiocul, a cărui aromă se simţea de jur împrejurul sanctuarului şi aducea o notă de spiritualitate vocilor preoţilor care oficiau Sfânta Liturghie în faţa copiei după Grota Lourdes.

 

După biserică, sărbătoarea a continuat pe terase şi la iarbă verde

Vânzătorii de scăunele pliante, vreo zece numai în curtea bisericii, sunt din judeţul Neamţ. Vasile Hurmuzachi este din Tîrgu Neamţ şi vinde scăunele de Sfânta Maria, la Cacica, de dinainte de Revoluţie. Spune că lucrează împreună cu opt nepoţi şi fac nu numai lucruri trainice, ci şi ... ecologice, numai din lemn. Garantează că un scăunel confecţionat de el suportă greutatea unei persoane de 150 de kg. Colegul său de breaslă, Petrică Lateş, a adăugat la scăunel şi o bară metalică, astfel că a crescut „capacitatea” la 200 de kg. Într-o zi de sărbătoare vând cam 100 de bucăţi, ceea ce-i face încrezători în împletirea afacerii cu turismul religios.

De sus, din curtea bisericii unde sunt înşirate tarabele cu cele sfinte, se vede curtea salinei, cu bazarul laic, de unde se poate cumpăra aproape orice şi în care orice familie de oameni gospodari se simte ca acasă.

O zi încărcată de spiritualitate, de prăznuire a Sfintei Maria a fost sărbătorită la Putna şi Cacica de enoriaşii celor două confesiuni, ortodoxă şi catolică, până târziu la iarbă verde sau pe terasele amenajate în apropierea lăcaşelor de rugăciune.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Mii de ortodocşi şi catolici au sărbătorit-o pe Fecioara Maria la Putna şi Cacica.

Comentarii