Modernizarea drumului european 576, între Suceava şi Poiana Stampei, s-a transformat într-o adevărată bătaie de joc. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) uită să-i plătească pe constructori, proiectanţii trimit lucrări care în cel mai bun caz ar putea fi catalogate drept schiţe ale unor studenţi începători, iar constructorii nu-şi bat capul să execute lucrări de calitate şi de protecţie a mediului. Un cerc vicios cu oamenii de rând în rol de principali pierdanţi.
Conform unor surse neoficiale, datoriile CNADNR către firma SCCF Group Colas Suceava se ridică la peste 24 milioane de lei, adică în jur de 7 milioane de euro. Banii s-au adunat în contul lucrărilor pe care firma le-a executat pe cele două tronsoane contractate în aprilie 2004, respectiv Sadova – Gura Humorului şi Gura Humorului – Suceava.
Valoarea totală a lucrărilor se ridică la aproape 57 de milioane de euro, iar panglica trebuia să fie tăiată în mai 2008.
Şi grecii de la Mochlos se plâng de aceleaşi întârzieri în achitarea banilor aferenţi lucrărilor de execuţie.
„Am primit banii, circa 7 milioane de euro, abia acum câteva săptămâni, deşi trebuia să-i avem în conturi încă din decembrie”, a declarat Romeo Hron, şeful de şantier al firmei Mochlos.
Firma grecească are de executat lucrări pe tronsonul Iacobeni - Sadova, pe o distanţă de 39 de km, iar valoarea proiectului este de circa 40 de milioane de euro.
Probleme pe linie de mediu
„Seriozitatea” de care a dat dovadă CNADNR a fost sancţionată prompt de firmele care execută lucrări de modernizare. Calitatea lucrărilor este îndoielnică în multe zone, în timp ce măsurile privind protecţia mediului sunt ca şi inexistente. Aşa se face că aproape întreg drumul dintre Suceava şi Poiana Stampei este „ornat” cu moloz şi munţi de pământ.
Din informaţiile pe care le deţinem, suma destinată readucerii zonelor afectate de lucrările de modernizare la starea iniţială se ridică la peste un milion de euro, bani care vor fi justificaţi cumva în deconturi, în timp ce molozul va fi acoperit cu pământ pentru a reduce cheltuielile.
Garda de Mediu a efectuat mai multe controale la aceste firme care execută lucrări, dar amenzile aplicate aproape că nu au interesat pe nimeni, fiind considerate un soi de pierderi colaterale. Aşa se face că firmele nici măcar nu au contestat în instanţă sancţiunile, preferând să achite banii.
Elocvent este că firma Mochlos, care are propria staţie de betoane la Pojorâta, a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava documentaţia pentru obţinerea staţiei de betoane pentru obiectivul de la Pojorâta abia acum trei săptămâni. Şi aceasta în ciuda faptului că firma toarnă forme de beton folosite pentru a asigura protecţia şoselei în zona montană de pe Mestecăniş încă de la sfârşitul lui 2006.
Constructorii nu au încă în posesie terenurile pe care lucrează
Lipsa de interes a reprezentanţilor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale pentru ca lucrurile să meargă în mod corespunzător a fost demonstrată şi în altă direcţie. În aprilie 2008, când lucrările se aflau, teoretic, cu o lună înainte de final, una din firmele constructoare avea doar 93% din posesia terenurilor pe care desfăşura activitatea.
Nici proiectele pentru obiectivele din teren nu au sosit la timp, iar atunci când acestea au intrat în posesia constructorilor s-a dovedit fie că sunt incomplete, fie că soluţiile tehnice adoptate de proiectanţi erau utopice sau neadecvate.
Una peste alta, putem vorbi de un dezinteres greu de explicat din partea autorităţilor statului pentru un proiect de o asemenea valoare, circa 130 de milioane de euro, şi pentru un drum care reprezintă una dintre principalele căi de legătură între Moldova şi Ardeal.
(13 aug 2008, 11:19:05
Atat timp cat nimeni nu este cercetat (penal daca e posibil chiar !) pentru proasta administrare a milioane de euro care s-au dus pe sooola, nu o sa avem nici lucrari de calitate. Acolo unde exista frica, exista si responsabilitate...cam asta-i adevarul