Directorii aproape penali de la ACET, SGA şi Garda de Mediu

Neglijenţă vecină cu crima în cazul a trei instituţii din Suceava, care au devenit complice la una dintre cele mai grave poluări. De trei ani de zile, ACET Suceava, Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava şi Garda de Mediu Suceava închid ochii la poluarea râului Suceava cu dejecţiile populaţiei municipiului. Chiar dacă legea spune că trebuiau înaintate plângeri penale, până acum nu s-a dat nici măcar o amendă pentru poluarea râului Suceava. Puşi în faţa realităţii pe care o ignoră cu bună ştiinţă, directorii SGA şi ai Gărzii de Mediu au preferat să fugă de răspundere, în timp ce directorul ACET nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere.

Am plătit un pumn de bani pentru poluarea râului Suceava. Conducta de subtraversare a râului Suceava, investiţie recepţionată de administraţia locală în decembrie 2004 şi predată apoi către ACET, a fost funcţională la parametri normali doar jumătate de an.

Din vara anului 2005, conducta de supraplin a chesonului aflat pe malul drept al râului Suceava s-a găurit în mai multe locuri şi s-a deplasat din locul unde era fixată, lăsând loc apelor reziduale.

Aşa se face că ceea ce se scurge prin canalizare şi ar trebui să ajungă în staţia de epurare a ACET se „epurează” direct în apele râului Suceava.

Problema pare să nu preocupe pe nimeni, deşi poluarea continuă sistematic de trei ani.

Instituţiile care au atribuţii de control pe linia calităţii apelor şi mediului ridică din umeri şi îşi aruncă responsabilităţile de la una la alta. Evacuarea apelor reziduale în râul Suceava a devenit brusc un subiect care frige şi de care toată lumea încearcă să scape.

Conducerea Gărzii de Mediu Suceava şi cea a Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava joacă la limita penalului în cazul subconductei de traversare, protejându-l pe Ştefan Groza, directorul ACET Suceava.

Plângerile penale care ar fi trebuit redactate împotriva lui Ştefan Groza nu numai că nu există, dar pentru această poluare societatea nici măcar nu a fost amendată.

Constantin Harasim, comisarul şef al Gărzii de Mediu Suceava, se jură că nu ştia nimic despre deversarea apelor reziduale.

„De când sunt în fruntea acestei instituţii nu am fost anunţat de problema pe care mi-aţi semnalat-o. Dacă cei de la SGA ştiau, trebuiau să ia măsuri. Eu nu ţin cu hoţii, iar cei care vor fi găsiţi vinovaţi vor fi sancţionaţi gradual. Chiar şi cei de la SGA riscă sancţiuni pentru că nu ne-au anunţat”, a spus Harasim.

De cealaltă parte, directorul SGA Suceava, Ioan Ungureanu, spune că cei de la Garda de Mediu ştiu exact cum stă situaţia.

„Ultima dată am fost la faţa locului în luna mai. Au fost prezenţi şi domnul director Groza şi un comisar de la Garda de Mediu. Dar văd că este o modă să se arunce vina la alţii şi să se găsească ţapi ispăşitori în alte părţi”, a precizat Ungureanu.

Întrebat cine avea responsabilitatea de a aplica sancţiuni şi de a înainta plângerea penală, directorul SGA Suceava a preferat să ocolească subiectul.

„Nu ştiu cine avea obligaţia să facă plângerea”, a menţionat Ioan Ungureanu.

În încercarea de a ne convinge că habar n-are de problemele apărute acum trei ani la chesonul de pe malul drept, comisarul şef al Gărzii de Mediu Suceava l-a pus pe speaker pe omologul său de la Sistemul de Gospodărire a Apelor.

În timpul discuţiei, Ioan Ungureanu a recunoscut că poluarea are loc de trei ani şi este cunoscută de toată lumea.

„Au fost notificări din partea noastră şi s-a făcut cu ACET-ul un grafic de reabilitare. Toate aceste probleme se ştiu, iar din debitul de 300-400 de litri/secundă, peste un sfert se scurge în apele râului Suceava”, i-a explicat Ungureanu directorului Gărzii de Mediu.

De altfel, un subaltern de-al lui Constantin Harasim i-a confirmat acestuia că ştie de problemele de poluare.

Ciudat este că şeful Gărzii de Mediu Suceava continuă să susţină că nu ştia nimic.

„Eu ştiam că totul e OK”, şi-a justificat Harasim lipsa măsurilor pentru poluarea râului Suceava.

Nimic concret nu a făcut nici SGA Suceava. Întrebat dacă a aplicat vreo amendă pentru deversările care se repetă de trei ani la chesonul de pe malul drept al subtraversării conductelor de canalizare, Ioan Ungureanu a spus că nu ştie.

A promis însă că se interesează şi în 15 minute ne oferă un răspuns. Ulterior nu a mai răspuns la telefonul mobil, aşa încât concluzia nu poate fi decât aceea că ACET nu a primit nici o sancţiune.

Potrivit Legii 107/1996, privind apele din România, poluarea voluntară constituie infracţiune şi împotriva celor vinovaţi se înaintează plângeri penale. Conform articolului 92 din Legea 107/1996, „evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafaţă sau subterane ... de ape uzate, deşeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conţin substanţe în stare solidă, lichidă sau gazoasă, bacterii sau microbi, în cantităţi sau concentraţii care pot schimba caracteristicile apei, făcând-o astfel dăunătoare pentru sănătatea şi integritatea corporală a persoanelor, pentru viaţa animalelor şi mediul înconjurător, pentru producţia agricolă sau industrială ori pentru fondul piscicol, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la cinci ani sau cu amendă”.

Săvârşirea din culpă a acestei faptei se pedepseşte, de asemenea, cu închisoare de la un an la trei ani sau cu amendă.

Şi articolul 100 din aceeaşi lege prevede sancţiuni care merg până la plângeri penale.

„Poluarea în orice mod a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic şi produce daune utilizatorilor de apă din aval, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în Legea 107/1996, sancţiuni cu închisoare de la 6 luni la un an sau amendă fiind prevăzute şi dacă fapta este din culpă.

Tot ieri, am încercat să luăm legătura şi cu directorul ACET, instituţia care se face vinovată de poluarea sistematică a râului Suceava. Ştefan Groza nu a răspuns pe mobil, iar secretara instituţiei ne-a transmis că se află în concediu.

Lucrările de subtraversare a râului Suceava, cu tot cu chesoanele de pe cele două maluri, au costat 11 miliarde de lei vechi, din care Primăria Suceava a suportat ceva mai bine de 7 miliarde de lei vechi, iar diferenţa de 100.000 de euro a fost plătită de statul danez.

„Sunt foarte bucuros că apa uzată circulă acum printr-o conductă nouă şi care elimină practic pericolul poluării râului Suceava, din cauza avariilor care apăreau la fosta conductă, de suprafaţă. De astăzi, acel pericol a dispărut şi e de apreciat faptul că o lucrare atât de dificilă şi costisitoare a putut fi realizată chiar şi în condiţiile unui buget deficitar”, declara Ştefan Groza la momentul recepţiei lucrării.

Practic, lucrările de calitate pe care le clama directorul ACET nu s-au dovedit decât minciuni ordinare, iar banii contribuabililor s-au dus pe apa Sucevei în doar jumătate de an.

Mai grav este că banii cheltuiţi nu au făcut altceva decât să sporească gradul de poluare a râului Suceava, iar situaţia nu pare să-şi găsească prea rapid o rezolvare.

În lipsa unei opinii a directorului SC ACET SA Suceava care să ne explice banii aruncaţi pe aceste lucrări de mântuială, l-am consultat pe directorul SGA Suceava despre problemele apărute. Ioan Ungureanu a precizat că una dintre conductele care subtraversează râul Suceava s-a colmatat şi din acest motiv apele uzate din canalizarea oraşului nu mai ajung în totalitate în staţia de epurare a ACET-ului.

Chiar dacă ştia de aceste probleme încă de acum trei ani, directorul SGA Suceava a preferat să nu ia nici o măsură radicală. Mai mult, Ioan Ungureanu a ţinut să ne asigure că mizeria care se varsă direct în râul Suceava nu are nici o influenţă asupra calităţii apelor, iar măsurătorile realizate la staţia de la Tişăuţi arată că indicatorii de calitate se menţin în limite admisibile.

Şeful SGA Suceava a găsit şi o explicaţie pentru faptul că apele din canalizarea oraşului ajung direct în râu.

„Din cauza ploilor din ultima vreme, nivelul pânzei freatice este sus, iar conducta care este spartă lucrează ca un dren şi aduce apă în cantitate mai mare, care este refulată prin acel supraplin”, a spus Ungureanu.

Acesta nu a putut oferi o justificare de ce acest lucru se întâmplă şi în perioade normale, când nu se înregistrează ploi abundente, aşa cum s-a întâmplat în ultimele zile şi cum o demonstrează şi fotografiile făcute la faţa locului, unde se vede că apele reziduale se scurg direct în râul Suceava.

Martorii poluării sistematice a râului Suceava sunt pescarii. Aceştia povestesc că totul se repetă de ani de zile, fără ca nimeni să ia vreo măsură.

„Noi plătim taxe pentru a putea pescui, iar din cauză că apele sunt poluate trebuie să ne găsim alte locuri unde să dăm la peşte, că aici nu se prinde mai nimic”, a spus unul dintre pescari.

Şi pentru Mircea Florea, un sucevean care cunoaşte zona de aproape 70 de ani, ceea ce se întâmplă acum este de neacceptat.

„Au venit anul trecut nişte muncitori să repare conducta spartă. Aveau câteva cauciucuri şi nişte sârmă. Le-a zis un alt pescar că aşa nu o să facă nimic şi atunci l-au luat la fugă, că cică nu-i treaba lui ce fac ei”, a spus Mircea Florea.