Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, s-a întâlnit, ieri după-amiază, cu omologul său din Regiunea Cernăuţi, guvernatorul Volodymyr Culiş, şeful Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi.
Întâlnirea a avut loc la PCTF Siret şi a avut ca teme informarea reciprocă a efectelor inundaţiilor din ultimele zile, care au afectat grav cele două regiuni şi stabilirea unui plan de acţiune comun în situaţii de urgenţă.
Reuniunea celor două delegaţii s-a desfăşurat de la început până la sfârşit în prezenţa presei din România şi Ucraina, lucru mai puţin obişnuit la întâlnirile de la acest nivel.
După schimbul de amabilităţi, Gheorghe Flutur a abordat cu diplomaţie delicata problemă a informaţiilor vehiculate în media din România, că dimensiunea dezastrului din judeţul Suceava a fost amplificată de ruperea unui baraj din Ucraina, pe care autorităţile de cealaltă parte a graniţei nu ar fi anunţat-o.
„Şi la dumneavoastră a fost foarte multă panică în ultimele zile, şi la noi se vorbea că s-ar fi rupt barajul de la Zeleatin, la nivel de zvonistică. Era o panică generală şi pe viitor un sistem de informare directă şi rapidă între primarii din zona de graniţă ar rezolva această problemă”, a spus Gheorghe Flutur.
Ucrainenii probează că au anunţat viiturile autorităţilor române
Pregătit pentru a răspunde unor astfel de acuzaţii, guvernatorul Culiş a pus în faţa delegaţiei române, din care a făcut parte şi consulul României la Cernăuţi, Romeo Săndulescu, inventarul digurilor şi barajelor din Cernăuţi şi corespondenţa pe care a avut-o cu autorităţile româneşti.
„Eu eram la Kiev şi când am auzit ce se întâmplă am venit de urgenţă la Cernăuţi. Primul lucru pe care l-am solicitat a fost să informăm vecinii din România şi Moldova. Vineri, la ora 6.00, nu se putea estima gravitatea a ceea ce urma să se întâmple, dar noi am avertizat”, a precizat Volodymyr Culiş.
Totodată, acesta s-a oferit să colaboreze cu autorităţile din Suceava la o „hartă a inundaţiilor”, la care încep să lucreze specialiştii de la Cernăuţi.
Ucrainenii spun că nici un pod construit în ultimii doi ani nu a fost afectat
Apreciind deschiderea şi transparenţa arătate de autorităţile ucrainene, preşedintele Gheorghe Flutur i-a propus omologului său să accepte o convocare de urgenţă a Consiliului Euroregiunii Prutul de Sus pentru a se stabili modul comun în care se va acţiona pentru diminuarea efectelor calamităţilor în ceea ce priveşte infrastructura şi gospodăriile populaţiei afectate, convenirea unui sistem de alertă şi comunicaţie directă şi rapidă, dar şi cooperarea pe proiecte transfrontaliere, cu finanţare de la Uniunea Europeană.
Cei doi au căzut de acord ca întrunirea să aibă loc vineri, la graniţa Republicii Moldova, cea care deţine la această oră preşedinţia Euroregiunii.
„Noi facem acum verificarea tuturor râurilor din regiunea noastră şi primele măsuri pe care le vom lua vor fi să facem diguri, plase de protecţie a malurilor şi rezervoare pentru apă. Vom reconstrui podurile după o tehnologie performantă. Din cele construite în ultimii 2 ani nu a căzut nici unul. Acum sunt condiţii optime pentru tehnologii mai bune, cu garanţie mai mare”, a declarat guvernatorul de Cernăuţi, care a spus că la acestea se vor adăuga restricţii severe în ceea ce priveşte exploatarea balastului în zona albiei râurilor, exploatarea lemnului şi exploatările piscicole.
Pe aceeaşi linie a transparenţei, Gheorghe Flutur a invitat o delegaţie de ziarişti din Cernăuţi la Suceava şi i s-a răspuns cu o invitaţie similară din partea lui Volodymyr Culiş.
Schimbul de ziarişti va avea loc mâine dimineaţă, în PCTF Siret. Euroregiunea Prutul de Sus a fost constituită în anul 2000 şi cuprinde următoarele unităţi administrativ - teritoriale: judeţele Botoşani şi Suceava din România; raioanele Briceni, Edineţ, Faleşti, Glodeni, Ocniţa şi Rîşcani din Republica Moldova; regiunile Cernăuţi şi Ivano-Frankivsk din Ucraina.
(30 iul 2008, 15:14:47
Masuri concrete , ajutoare pe masura celor pierdute dupa innundatii ,asta trebuie acum .
Dumnezeu sa va lumineze.