Mai înfloritor ca oricând, traficul de ţigări dintre Ucraina şi România are la Siret un nod de importanţă vitală. Zeci de depozite clandestine sunt alimentate periodic fie de cei care practică micul trafic de frontieră, fie de reţelele mafiote care funcţionează cu complicitatea unor indivizi din diferite instituţii ale statului. În Siret, cu toţii sunt cunoscuţi, la fel cum se întâmplă şi cu cei care se află în spatele reţelelor de trafic cu ţigări. O lume în care se pătrunde greu şi care îşi apără interesele cu o ferocitate ieşită din comun.

 

Majoritatea celor despre care se vorbeşte că ştiu cum se derulează traficul cu ţigări şi alte produse de contrabandă aduse din Ucraina au sau au avut legături cu Punctul de Trecere a Frontierei Siret.

Printre aceştia se numără şi angajaţi ai Primăriei Siret. Noua conducere a administraţiei locale din Siret are suspiciuni serioase asupra unor angajaţi, motiv pentru care a cerut Poliţiei să efectueze cercetări.

Principalul vizat este Florin Dorin Fasolă, referent la Registrul Agricol al Primăriei Siret, despre care există date că în loc să-şi facă treaba pentru care era plătit, în timpul programului de lucru ar fi circulat intens în Ucraina, şi nu în scopuri turistice, ci pentru a aduce produse căutate pe piaţa din România.

Prieten bun cu Fasolă se ştie că este Marius Cristian Adochiţei, zis „Măslină”, din Pădureni. Acesta deţine un magazin şi un depozit în acest sat aflat în imediata apropiere a oraşului Siret, unde există informaţii că s-ar afla şi mărfuri la mare căutare pe piaţa liberă. De altfel, lui „Măslină” i-a fost confiscat un transport de 1.400 de kg de zahăr, marfă pentru care nu avea documente şi care din datele de anchetă rezultă că ar fi fost adusă ilegal din Ucraina.

 

Serele pentru căpşuni

Vecinătatea cu frontiera verde a devenit un atu deloc de neglijat pentru o serie de întreprinzători. Aşa se face că la doar câteva zeci de metri de linia de demarcaţie cu vecinii ucraineni au apărut afaceri cel puţin curioase.

Astfel, la Văşcăuţi, în grădina unei familii se ridică semeţe mai multe sere. Oficial, aici se cultivă căpşuni, în realitate, se pare că serele sunt folosite drept paravan pentru ca traficanţii să poată introduce marfă de contrabandă în România fără prea multe bătăi de cap.

Printre cei care nu ar fi străini de existenţa acestor sere se numără un anume „Haldan”, dar şi un agent al Poliţiei de Frontieră care are rude prin zonă.

Başca faptul că frontiera dintre România şi Ucraina este îngropată în bălării, care sunt locuri perfecte de camuflaj pentru traficanţi. Asta cu toate că între Poliţia de Frontieră şi Primăriile care au teritoriu la graniţa cu Ucraina există un protocol care prevede curăţarea zonei în vederea asigurării unei vizibilităţi cât mai bune.

 

Mită serioasă pentru un transport clandestin

Amploarea afacerilor cu ţigări pare să copleşească toate instituţiile statului puse să stopeze acest fenomen. Altfel nu se explică sumele mari de bani care se aruncă în joc, mai ales în situaţii limită.

Elocvent ar fi un caz recent, când un sucevean prins în trafic cu peste 4.000 de pachete de ţigări de contrabandă le-a propus poliţiştilor o mită substanţială pentru a închide ochii.

Oferta celui care transporta marfa a plecat de la 3.000 de lei şi s-a oprit la 5.000 de lei, o sumă pe care ar fi recuperat-o cu vârf şi îndesat în câteva zile.

Marfa venea de la Siret, de la un depozit clandestin, şi urma să fie distribuită în mai multe locuri din municipiul Suceava unde ţigările erau vândute la pachet.

 

„Doar cei proşti nu fac afaceri ilegale”

În Siret se spune că doar cei mai proşti nu fac afaceri cu marfă adusă ilegal din Ucraina. Acest lucru îl ştiu foarte bine şi oamenii legii, în special vameşii, dar şi angajaţii Sectorului Poliţiei de Frontieră Siret.

Îngăduinţa cu care sunt priviţi traficanţii de ţigări are explicaţii poate şi prin aceea că unii şefi ai Sectorului Poliţiei de Frontieră Siret sunt mână în mână cu cei pe care ar trebui să-i prindă şi să le întocmească dosare penale.

Anumite structuri ale statului ştiu cu exactitate cine coordonează aceste activităţi ilegale şi cine face jocurile murdare.

După câte se pare, unul dintre aceşti capi are o vechime destul de mare în structurile Poliţiei de Frontieră şi cunoaşte ca în palmă terenul, dar şi acţiunile care urmează să se deruleze pe linia combaterii contrabandei.

Ca dovadă a recunoaşterii puterii şi influenţei sale, acestui personaj i se spune „tata F”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Care sunt hoţii şi care sunt vardiştii la Siret?.

Comentarii