Atelierele lucrative care se circumscriu proiectului intitulat „Tradiţii şi meşteşuguri în universul copiilor”, care funcţionează de la începutul acestei luni în Muzeul Satului Bucovinean de pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei, au atras, până în momentul de faţă, cca. 90 de copii.
Un proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
Aşa cum ne-a spus muzeograful Iustina Humă, chiar dacă vârsta de participare anunţată iniţial era cuprinsă între 7 şi 14 ani, au existat solicitări şi rugăminţi insistente şi pentru înscrierea unor copii de grădiniţă, care şi-au dorit foarte mult să fie prezenţi în aceste ateliere pentru a dobândi aptitudini în domeniul creaţiei artistice populare.
Printr-un proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional cu suma de 9.000 lei, s-au organizat, în câteva obiective din incinta Muzeului Satului Bucovinean, cinci ateliere în care copiii sunt îndrumaţi de către meşteri populari, artişti plastici şi muzeografi în deprinderea meşteşugurilor olăritului, prelucrării artistice a lemnului, ţesutului, încondeierii ouălor şi picturii pe sticlă.
La rând, la roata olarului
La o săptămână de la deschiderea atelierelor, copiii, care au optat de la început pentru unul dintre acestea pentru a-şi putea însuşi cât mai bine un meşteşug, s-au adaptat rapid programului şi, după ce au luat cunoştinţă de câteva reguli care trebuie respectate pe parcursul frecventării acestor cursuri, lucrează cu pasiune şi cu plăcere.
Deplasându-se zilnic de la Hanul Domnesc la Muzeul Satului Bucovinean, însoţiţi de muzeografi şi de meşterii coordonatori, copiii se instalează, imediat ce ajung, în spaţiile de lucru care au fost stabilite.
Atelierul de olărit, coordonat de meşterul olar mărginean Dumitru Paşcaniuc funcţionează chiar în Casa Marginea.
Copiii abia aşteaptă să lucreze la roata olarului; până le vine rândul, fiecare îşi frământă boţul de lut imaginându-şi deja oala minunată care va rezulta după prelucrare.
Cioplitori şi ţesătoare
Ceva mai sus de Casa Marginea, în gospodăria de la Vicov, meşterul cioplitor Codrin Benţa din Fălticeni îşi iniţiază învăţăceii, numai băieţi, în meşteşugul sculpturii în lemn.
După o demonstraţie în care lemnul se transformă din butuc în lingură (după degroşarea cu barda şi scobirea cu dalta a căucului), lingurile, gata făcute de meşter, sunt încredinţate, pentru cioplirea decorativă, micilor lingurari.
Pe trasările făcute cu creionul, copiii înaintează prudent cu cuţitul, sub supravegherea atentă a meşterului, „înflorind” lemnul moale cu o dantelură cioplită.
Dincolo de iaz, pe un alt aliniament al caselor din Muzeul Satului Bucovinean, în Casa Ostra, s-au adunat în jurul Veronicăi Hojbotă din Mănăstirea Humorului, micile ţesătoare.
La gherghef, la roata de depănat sau la războiul de ţesut, fetiţele îşi însuşesc meşteşugul.
Iconari şi meşteri încondeietori
Ne continuăm drumul prin muzeul în aer liber şi ajungem în faţa unui alt obiectiv, Daracul de la Vama, în care s-a organizat atelierul de pictură pe sticlă coordonat de artista plastică suceveană Camelia Rusu Sadovei.
Este, aşa cum ne-a spus muzeografa Iustina Humă, „atelierul care se bucură de cea mai mare participare”.
Aşezaţi la mesele lungi, din lemn, micii iconari trasează pe plăcuţe din sticlă contururi de sfinţi şi configurează scene biblice pe care le colorează apoi cu tempera sau culori de ulei.
Cel de-al cincilea atelier, cel de încondeiat ouă, funcţionează în cerdacul Crâşmei lui Moş Iordache, din Şarul Dornei.
Oul, cu suprafaţa deja împărţită prin desenul cu ceară făcut de către meşterul Mărioara Pintescu din Falcău, este îmbăiat în culoare de către fiecare ucenic încondeietor.
*
Meşteşugurile tradiţionale sunt astfel transmise noilor generaţii.
Până pe data de 18 iulie a.c., copiii, care frecventează aceste ateliere, îşi vor însuşi tainele acestor meşteşuguri.
Rezultatele strădaniei lor vor putea fi văzute în expoziţia cu vânzare de la final.
( 8 iul 2008, 11:18:54
Primul inseamna ca este atelier ce realizeaza profit, al doilea inseamna pur si simplu un atelier unde se lucreaza ceva.
Cu respect,
v.