În urma unor controale încheiate recent, Garda de Mediu Suceava a întocmit un top al oraşelor, pornind de la spaţiile verzi asigurate locuitorilor acestora.

Campion la lipsa spaţiilor verzi este municipiul Fălticeni, care nu asigură decât 11,1 metri pătraţi de spaţii verzi pentru fiecare din cei aproximativ 30.000 de locuitori ai săi, la socoteală fiind prinse şi câteva terenuri virane, pe care nu se poate construi, precum şi celebrul parc Nada Florilor. Limita legală, care trebuie îndeplinită până în 2010, este de minim 20 de mp de spaţii verzi pentru fiecare locuitor în parte.

 

Cimitirul – loc cu verdeaţă

La polul opus se situează Vatra Dornei, care are nu mai puţin de 41,66 metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor (18.000 de locuitori).

Vatra Dornei este oraşul cu cele mai multe spaţii verzi din judeţ datorită celor patru parcuri pe care le are (precum parcul Runc – 15 hectare sau parcul Măgura – 18 hectare), în total având 75 de hectare de spaţii verzi.

Curios e că la calcul au fost prinse şi 5 hectare de cimitire, probabil după modelul predicilor creştine, care vorbesc de cimitir ca de un „loc cu verdeaţă”.

 

Municipiul Suceava, “salvat” de alunecările de teren de pe Versantul de Nord-Vest

Teoretic, municipiul Suceava se află pe locul doi pe judeţ la spaţii verzi pe cap de locuitor, dar asta în condiţiile în care la spaţii verzi au fost integrate cele 112 hectare ale Versantului de Nord-Vest, pe care nu s-a construit prea mult din cauza alunecărilor de teren, precum şi cele 63 de hectare ale Parcului dendrologic Şipote.

În rest, toate spaţiile verzi care există în Suceava, de la parcurile din zona centrală, Cartodrom, amenajări şi aliniamente realizate pe marginea şoselelor, precum şi spaţiile verzi care mai există încă între blocuri, în anumite zone, totalizează doar 62 de hectare.

Conform calculelor Primăriei, municipiul Suceava are 106.397 de locuitori, cărora li se asigură 22,31 de metri pătraţi de spaţii verzi de fiecare.

 

Siret şi Gura Humorului, la egalitate

Oraşelor cu un număr mai mic de locuitori le este cel mai uşor să se încadreze în normele legii 24/2007, care reglementează suprafaţa minimă de spaţii verzi ce trebuie asigurată fiecărui locuitor al unei aşezări urbane.

Acest lucru îl demonstrează localităţile Siret şi Gura Humorului, care asigură 20,67 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, conformându-se astfel normelor ce se impun a fi realizate cel târziu până în 2010.

Gura Humorului are o populaţie de 15.580 de locuitori, cărora le revin 32,21 hectare de spaţii verzi (din care 24,1 hectare are numai parcul Ariniş), în vreme ce Siret are 9.044 locuitori, cărora le revine o suprafaţă de 19,6 hectare de spaţii verzi, din care cea mai mare parte – 12 hectare, o reprezintă Grădina Publică Siret.

 

Oraşe cu insuficiente spaţii verzi

Codaşe la îndeplinirea normelor europene de asigurare a spaţiilor verzi sunt municipiile Fălticeni, Rădăuţi şi, surprinzător – Câmpulung Moldovenesc, care, deşi este înconjurat de păduri, figurează ca fiind deficitar la capitolul „spaţii verzi”.

Astfel, conform datelor furnizate de primării comisarilor Gărzii de Mediu Suceava, în Rădăuţi sunt 47,9 hectare de spaţii verzi, fiind asiguraţi doar 16,7 mp de spaţii verzi pentru fiecare locuitor în parte.

La Câmpulung Moldovenesc, în zona intravilană sunt doar 28,14 hectare de spaţii verzi, la un număr de 20.144 de locuitori, fiecăruia revenindu-i 13,97 mp de spaţii verzi.

În schimb, municipalitatea câmpulungeană are un proiect de creare a încă 24,23 hectare de spaţii verzi, în zonele Bodea, Runc şi Sâhla, încât, până în 2013, va îndeplini normele europene, ce impun asigurarea a 26 de metri pătraţi de spaţii verzi/locuitor.

Cea mai deplorabilă situaţie în privinţa asigurării spaţiilor verzi este la Fălticeni, care, la o populaţie de 30.000 de locuitori, are doar 33,56 de hectare de spaţii verzi, fiecăruia revenindu-i aproape jumătate din cât impun normele europene şi noile legi intrate în vigoare.

 

Zonele cu spaţii verzi – anunţate public

Şeful Gărzii de Mediu Suceava, Constantin Harasim, a precizat că toate localităţile au obligaţia de a face publice spaţiile verzi din intravilan, încât fiecare locuitor să cunoască zonele care trebuie protejate de construcţii, să observe dacă au fost omise în mod intenţionat anumite zone verzi sau dacă există erori, care ar putea lăsa mână liberă celor care vor să construiască, fără a le păsa de efectele negative asupra calităţii vieţii locuitorilor acestor aşezări urbane.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Oraşele în care ne sufocăm.

Comentarii