Familii întregi din localităţile străbătute de DN 17 au ajuns să trăiască în spatele unor ziduri construite pe marginea drumului. Înălţimea lor atinge uneori peste doi metri, depăşind gardurile şi casele oamenilor.
Modernizarea DN 17 de la Suceava şi până la limita judeţului cu Bistriţa-Năsăud s-a transformat într-un adevărat coşmar pentru zeci de familii din mai multe localităţi traversate de acest drum.
Avantajul acestor oameni de a avea cândva, în viitor, un drum modernizat a fost anulat de „îngroparea” caselor în care locuiesc în spatele unor parapeţi sau ziduri de protecţie, care în unele locuri depăşesc doi metri.
Zeci de familii s-au trezit astfel că accesul lor la drum nu mai este posibil, având în faţa porţilor ziduri de beton, turnate de constructori, în baza proiectelor primite. Este cazul mai multor zeci de case din localităţi precum Ilişeşti, Păltinoasa, Frasin, Mestecăniş sau Iacobeni, unde pe marginea drumurilor au fost construite fie ziduri de protecţie, fie rigolele pentru scurgerea apelor, care au fost înălţate până la nivelul drumului.
Soluţii pe care oamenii nu le înţeleg, cu atât mai mult cu cât nu mai pot nici măcar să iasă din curte cu căruţele sau cu maşinile pe care le au. Problemele au început încă de la sfârşitul anului trecut, când cei care şi-au văzut locuinţele izolate au reclamat în diverse rânduri că nu-şi mai pot aduce în curţi recoltele agricole.
Zid de peste un metru în faţa curţii
Cele mai multe case care „au dispărut” în spatele zidurilor sunt în comuna Frasin, oamenii fiind nemulţumiţi că soluţiile alese pentru modernizarea drumului nu le mai permit să iasă din propriile curţi. Dacă în unele cazuri constructorii sau primăria a construit căi de acces în curţi, există şi acum familii care stau în spatele zidurilor, blocaţi.
Este şi cazul Elenei Tofan, din Frasin, care ne-a declarat că deşi zidul a fost construit cu mult timp în urmă, nimeni nu a mai venit să-i facă accesul în curte.
„Noi ce vină avem? Au terminat lucrările şi au plecat. Nu i-am mai văzut de foarte mult timp. Abia dacă mi-au acoperit şanţul de scurgere din faţa casei. S-a făcut drumul, dar pe noi ne-a băgat în râpă”, ne-a mărturisit femeia, care în faţa curţii are un zid de peste un metru înălţime. Tot ea a vrut să le sugereze şi soluţia pe care ar fi putut-o alege cei care au făcut proiectul pentru modernizarea drumului.
„Nu ne mai vedem de peretele ăsta pe care îl avem în faţă. De ce nu puteau să sape puţin şi să facă drumul mai jos? Ne-au băgat în văgăuna asta”.
„Avem zidul Berlinului în faţa casei”
Un caz care sfidează orice regulă a bunul simţ poate fi văzut în comuna Vama, unde două case au fost îngropate de tot în spatele unui zid care depăşeşte doi metri. Disperaţi, oamenii sunt nemulţumiţi că nu i-a întrebat nimeni dacă îşi dau acceptul pentru construcţia acestui zid, dar şi de faptul că de câteva luni sunt uitaţi de constructori, care nu au mai venit să le facă o cale de acces în curte.
„Avem zidul Berlinului în faţa casei. Nu se poate aşa ceva. Am sunat la cei care au construit parapetul, au spus că vin să ne ajute, dar de câteva luni bune nu au mai dat nici un semn. Am maşină în curte şi nu o pot folosi pentru că am ditamai zidul în faţa porţii”, spune Aurel Tatar.
Vecinii acestuia sunt şi mai nemulţumiţi de parapetul pe care îl au în faţa casei. Am vorbit cu fiica proprietarilor casei, Mariana Carpian, care venise recent din Spania, şi care se declară consternată de ceea ce a găsit acasă.
„Nu vezi aşa ceva în Spania. Este bătaie de joc. Părinţii s-au chinuit să facă un gard şi o poartă nouă, şi acum sunt toate în spatele zidului”, spune Mariana Carpian. Nemulţumirea femeii este cât se poate de justificată, mai ales că familia sa abia mai poate să intre în curtea casei, având în vedere că zidul se află la mai puţin de jumătate de metru de gardul casei.
„Am trăit atâţia ani, şi acum îşi bat joc de noi. Nu înţeleg cum s-a putut ajunge la aşa ceva. Plus că zidul este un adevărat pericol şi pentru noi, dar şi pentru copii, care din când în când mai merg pe el”, ne-a mai declarat Mariana Carpian.
„La bătrâneţe am ajuns să trăiesc ca în penitenciar”
În Mestecăniş şi Iacobeni situaţia este aceeaşi. Zeci de case familii au ajuns să trăiască în spatele rigolelor de scurgere construite pe marginea drumului. Mai mult, deşi se află în această situaţie de câteva luni, nici o firmă de construcţie nu s-a întors, după ce a ridicat zidurile, pentru a le face oamenilor intrările în curţi.
Aşa l-am găsit pe Alexandru Bodea, din Mestecăniş, care la cei peste 70 de ani ai săi, turna betoane pentru a-şi face singur scări de acces în curte.
„Din aprilie ne tot necăjim cu zidul ăsta. Şi eu şi alţii care stau lângă mine. La bătrâneţe am ajuns să trăiesc ca în penitenciar, cu zidul ăsta în faţă. Nu pot să intru cu animalele. Pot să-mi rup capul în orice moment. Şi eu şi nepoţeii care mai vin pe la mine şi care sunt nevoiţi să sară peste zidul ăsta”, îşi exprimă omul nemulţumirea. Tot bătrânul trage şi o concluzie care spune tot despre modul în care s-au executat lucrările de modernizare a drumului care îi trece prin faţa casei, şi care pentru el a devenit un coşmar: „să ne spună cineva că suntem în Europa. Oare acolo tot aşa se lucrează? Tot aşa îi bagă pe oameni în spatele zidurilor?”.
( 7 iul 2008, 12:44:09
De fapt realizarea cea mai mare este probabilitatea marita sa NU mai scapi teafar din adincul santului, in cazul unei devieri a masinii de pe carosabil.SUPER PROIECT -
SUPER REALIZARE / banii nostrii = bani europeni