Blocuri de minim patru etaje, dar şi turnuri de 10-14 etaje, clădiri de birouri pe 2-4 nivele, care se închiriază cu zeci şi sute de euro metrul pătrat, locuinţe particulare sub geamurile blocurilor, toate se construiesc peste tot unde există câţiva metri de teren, fără nici o oprelişte. Dacă pui întrebări, ţi se răspunde că cel care construieşte are toate avizele şi autorizaţiile şi ridicarea imobilului nu poate fi oprită. Cine dă totuşi avizele pentru toate aceste clădiri care agresează oraşul?

 

Judeţul Suceava figurează, de câţiva ani, în toate topurile referitoare la construcţii noi şi dezvoltare imobiliară. La prima vedere asta ar putea însemna că în judeţul nostru este pe cale să se rezolve spinoasa problemă a locuinţelor, lucru adevărat doar parţial pentru că atât casele noi, cât şi apartamentele în blocurile nou construite sar la preţ de 100.000 de euro. Asta le face mai greu accesibile clasei medii, chiar şi în condiţiile creditelor imobiliare, care te fac dator la bănci până la pensie. Şi atunci, cine construieşte şi pentru cine? Răspunsul? În cele mai multe cazuri, şmecheri cu bani pentru alţi şmecheri cu bani, cu ajutorul unui sistem foarte bine pus la punct, din care fac parte funcţionari publici, politicieni, arhitecţi şi constructori.

Prin ungerea unei rotiţe din acest sistem poţi construi blocuri într-un parc dendrologic, în intersecţii, în zone supraaglomerate, în curtea unui liceu, îţi poţi extinde balconul pe tot spaţiul verde din faţa blocului, până în bulevard, poţi face clădiri de birouri şi plăcintării între monumentele istorice.

Legislaţia este ambiguă, comisia de urbanism din cadrul Consiliului Local Suceava dă aviz favorabil celor mai fanteziste proiecte, arhitectul şef al judeţului are firmă de proiectare în familie, care proiectează o clădire înaltă într-un perimetru delimitat de monumente istorice de referinţă.

Tot firmă în familie are şi şefa Serviciului Urbanism din Primăria Suceava, firmă care a proiectat mai multe imobile în Suceava. Consilierii locali aprobă în câteva minute zeci de documentaţii de urbanism şi nimeni nu este responsabil de apariţia în peisaj a unor clădiri care şochează efectiv prin amplasarea lor.

 

Comisia de urbanism avizează cele mai fanteziste proiecte

Pe străzile 6 Noiembrie, Mărăşeşti, în Piaţa 22 Decembrie, Ana Ipătescu, Mihai Viteazu, Samoil Isopescu au apărut clădiri înalte chiar la stradă, care nu respectă aliniamentul imobilelor existente, nu se încadrează în mediul construit, nu respectă gradul de ocupare a terenului, ca să nu mai vorbim de dreptul celor care deja locuiesc în zonă de a avea în faţa geamului un copac şi un petec de iarbă, nicidecum un bloc P+4 sau P+10.

În toate cazurile, toată documentaţia este în regulă, sunt toate aprobările necesare, de la serviciul de specialitate din cadrul primăriei, până la comisia de urbanism din cadrul Consiliului Local şi, unde este cazul, aprobarea consilierilor.

 

20 de milioane amendă pentru primarul Lungu pentru că a refuzat aprobarea ridicării unui bloc

Primarul de Suceava, Ion Lungu, spune că nu are nici o pârghie pentru a se împotrivi acestui gen de proiecte şi că, de câte ori a încercat să o facă, a pierdut lupta în instanţă. Lungu a exemplificat cu vila ridicată în bazar, cu un bloc din Burdujeni, pe strada Jean Bart, pentru care şi-a plătit opoziţia cu 20 de milioane de lei vechi, obligat de instanţă şi, mai nou, un alt bloc în cartierul Burdujeni.

Ultimul astfel de caz s-a înregistrat în aprilie 2008, când, în ciuda opoziţiei primarului, Tribunalul Suceava a obligat Primăria să elibereze autorizaţia de construcţie pentru edificarea construcţiei unui bloc de locuinţe P+4E+M pe o suprafaţă de 390 mp în cartierul Burdujeni, pe strada Tineretului.

„Urbanismul este o problemă foarte sensibilă la nivel naţional. Fac apel la toţi factorii implicaţi, proprietari de terenuri, constructori, arhitecţi, autorităţi locale, Guvern şi Parlament să facem front comun pentru a stăpâni această problemă. Trebuie să respectăm dreptul la proprietate al fiecăruia, dar legal şi moral este să nu restrângem nici drepturile celorlalţi locatari”, a afirmat Ion Lungu.

Soluţia pentru limitarea haiduciei din urbanism este aprobarea cât mai rapidă a Planului Urbanistic General şi realizarea unui studiu de trafic care să arate cât şi cum se va circula în Suceava în următorii ani pe străzile existente.

Implicit, acesta din urmă va arăta şi care străzi ar trebui obligatoriu lărgite, măcar pentru a putea prelua pe o bandă separată transportul în comun. Cu construcţiile ajunse până în stradă, extinderea străzilor va rămâne doar un vis.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Mafia imobiliară face legea construcţiilor în Suceava.

Comentarii