Ceas aniversar la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, prilejuit de trecerea celor 45 de ani de la înfiinţarea primei instituţii de învăţământ superior din judeţ. La sărbătorirea a aproape jumătate de secol de carte pe băncile fostului Institut Pedagogic, actuala Universitate „Ştefan cel Mare”, foşti şi actuali profesori şi studenţi, oameni de cultură, personalităţi marcante, cu toţii şi-au dat întâlnire zilele acestea la Suceava.

Universitatea „Ştefan cel Mare” a îmbrăcat haina de sărbătoare şi pe parcursul a două zile, pe 13 şi pe 14 iunie, va marca, prin diverse activităţi culturale, împlinirea celor 45 de ani de la înfiinţare.

 

Al doilea rector al universităţii va fi prezent la zilele aniversare

În prima zi aniversară, pe 13 iunie, sunt aşteptaţi la Universitatea „Ştefan cel Mare” academicianul Constantin Corduneanu, al doilea rector al Institutului de Învăţământ Superior Suceava, ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, academicianul Eugen Simion, academicianul Cristian Hera, preşedintele Consiliului Naţional al rectorilor, Ecaterina Andronescu, actuala conducere a universităţii, reprezentată prin rectorul Adrian Graur şi prorectorii Sanda Maria Ardeleanu şi Aurel Burciu, reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale, reprezentanţi ai organizaţiilor studenţeşti, cadre didactice şi studenţi ai universităţii.

Deschiderea oficială a aniversării va avea loc vineri, începând cu orele 11:00, la Auditorium „Joseph Schmidt”. După deschiderea oficială, oaspeţii universităţii vor participa la inaugurarea Corpului E al instituţiei de învăţământ superior. Manifestările vor continua cu înmânarea medaliei jubiliare şi a diplomei aniversare a universităţii, cu expoziţii de carte şi vernisaje de pictură.

În cea de-a doua zi aniversară, toţi oaspeţii universităţii vor face un tur al mănăstirilor din Bucovina. Ziua se va încheia cu un concert în Auditorium „Joseph Schmidt” şi cu un cocktail.

 

Două facultăţi în primul an de funcţionare

A pornit pe la începuturile anilor `60 cu „o mână” de profesori şi 127 de studenţi care studiau fie filologie, fie matematică-fizică. Este vorba despre actuala Universitate „Ştefan cel Mare”, fostul Institut Pedagogic de trei ani, înfiinţat în anul 1963, şi care la patru decenii şi jumătate de la înfiinţare, numără aproximativ 14 mii de studenţi şi peste 300 de cadre didactice.

Istoria învăţământului superior din judeţ a început să se scrie pe 1 octombrie 1963, când la Suceava a luat fiinţă Institutul Pedagogic de trei ani cu cele două facultăţi, filologie şi matematică-fizică, sub „cârma” rectorului Constantin Ciopraga. La acea vreme, instituţia de învăţământ superior nu dispunea de un colectiv didactic anume selectat, nici de spaţii de învăţământ necesare pentru desfăşurarea tuturor activităţilor.

22 de profesori titulari şi 15 cadre didactice venite prin transfer de la Institutul Regional Şcolar predau celor 127 de studenţi, iar cursurile s-au făcut în clădirea actuală a Colegiului Naţional „Petru Rareş” din Suceava, până în anul 1970, când Institutul Pedagogic s-a mutat în clădirea în care funcţionează şi astăzi Universitatea „Ştefan cel Mare” (Corpul A).

 

Specializări noi

Chiar din al doilea an de viaţă al Institutului Pedagogic, numărul studenţilor începe să crească datorită înfiinţării unor specializări noi, precum Istorie, Geografie, Sport şi Litere. Astfel, la sfârşitul anului 1964, 305 studenţi învăţau la Suceava, iar trei ani mai târziu numărul acestora a ajuns la 500 de studenţi.

Anul 1968 vine cu modificări în ceea ce priveşte şcolarizarea studenţilor, iar numărul anilor de studiu creşte de la trei la patru ani.

Odată cu această modificare, la Suceava apar şi primele specializări tehnice, precum Industrie Alimentară, Inginerie Electrică şi Inginerie Mecanică. Numărul studenţilor se dublează, iar în anul 1970 la Suceava studiau aproximativ 1000 de studenţi, unii dintre ei veniţi şi din judeţele vecine.

Anul 1984 aduce o nouă modificare, iar Institutul Pedagogic îşi schimbă denumirea şi devine Institutul de Învăţământ Superior. Aceasta este perioada când la Suceava vin să studieze şi cetăţeni străini, cei mai mulţi din Guyana, dar şi din Ecuador, Israel, Iran şi Germania (RFG).

 

Aproape de faliment în anul 1989, învăţământul superior sucevean renaşte un an mai târziu

Perioada cuprinsă între anii 1985-1989 este una grea pentru Institutul de Învăţământ Superior din Suceava, instituţia de învăţământ ajungând în pragul „falimentului” din cauza unor decizii administrative şi funcţionând aproape ca o filială a Institutului Politehnic din Iaşi.

Anul 1990 marchează practic renaşterea învăţământului superior din Suceava, când totul este luat de la zero, se înfiinţează noi facultăţi şi noi specializări, iar numărul profesorilor şi al studenţilor începe să crească semnificativ de la un an la altul.

Noul început al vieţii studenţeşti din Suceava debutează cu un marş al profesorilor şi studenţilor suceveni, care la începutul anului 1990 scandează în faţa Guvernului şi cer înfiinţarea Universităţii „Ştefan cel Mare”.

 

Universitatea „Ştefan cel Mare”

Pe 7 martie 1990, printr-o Hotărâre de Guvern, institutul de Învăţământ Superior din Suceava devine Universitatea „Ştefan cel Mare”, aflată în subordinea Ministerului Învăţământului.

Universitatea număra la acea dată 1500 de studenţi şi 110 profesori şi urma să aibă două facultăţi, Inginerie şi Litere şi Ştiinţe, cu specializări tehnice precum Mecatronică şi Mecanică, dar şi cu alte profiluri precum Litere, Genetică şi chiar Teologie.

În această perioadă se înfiinţează şi Facultate de Silvicultură şi se duc tratative pentru înfiinţarea unei facultăţi de medicină, tratative care nu se materializează însă.

Un destin asemănător cu cel al Păsării Phoenix, aşa descrie rectorul Adrian Graur „viaţa” învăţământului superior din Suceava. Născută din propria cenuşă, la fel ca Pasărea Phoenix, viaţa universitară din Suceava după anul 1990 a însemnat, potrivit lui Adrian Graur, „consolidare academică, diversificare didactică şi ştiinţifică şi afirmare pe plan intern şi internaţional”.

 

Medalii de aur şi de argint în domeniul invenţiilor

Anii care au urmat au fost ani de creştere şi dezvoltare a universităţii, din punct de vedere al numărului de studenţi şi cadre didactice, dar şi din punctul de vedere al ofertelor de şcolarizare şi al bazei materiale. De la începuturi şi până în prezent, numărul studenţilor suceveni a crescut de peste 10 ori, iar cel al cadrelor didactice a crescut de aproape 14 ori.

În momentul de faţă, Universitatea „Ştefan cel Mare” oferă 48 de programe de studii la nivel de licenţă, 25 dintre ele acreditate şi 23 autorizate provizoriu, 10 programe de studii la distanţă autorizate şi 39 de programe de masterat şi opt programe de doctorat.

În Universitatea Suceava mai funcţionează şase centre de cercetare recunoscute de către Centrul Naţional al Cercetării, iar în ultimii patru ani, cercetătorii suceveni au obţinut şase medalii de aur şi şapte medalii de argint în domeniul invenţiilor.

Eforturile profesorilor universitari din Suceava de a oferi un învăţământ superior performant nu au rămas fără răsplată.

„Eforturile ne-au fost răsplătite în anul 2007, când în urma evaluării celor 41 de universităţi cu structură similară din România, Universitatea Suceava s-a situat pe locul 11, după venitul din cercetare pe cadru didactic, şi pe locul 9, după venitul din proiecte pe cadru didactic şi cercetător”, a declarat rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare”, Adrian Graur.

„Universitatea noastră poartă numele voievodului Ştefan cel Mare, pentru a aduce un omagiu spiritului uman pus în slujba progresului, dar şi pentru a-şi justifica dorinţa şi capacitatea de a contribui la dezvoltarea socială, culturală şi economică a Bucovinei”, a mai ţinut să precizeze rectorul Adrian Graur.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului 45 de ani de învăţământ superior la Suceava.

Comentarii