Câteva sute de credincioşi s-au adunat, ieri, 2 iunie, la Mănăstirea „Sfântul Ioan”, pentru a marca pomenirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, ocrotitor al Moldovei, alături de Sfânta Parascheva de la Iaşi.

După citirea Acatistului Sfântului Ioan, credincioşii au plecat în procesiune spre Izvorul cu acelaşi nume, aflat în Parcul Şipote (pe vremuri singura sursă de apă a mănăstirii).

În fiecare an, pe 2 iunie, ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, însoţit de un sobor de preoţi, şi o mulţime de pelerini, coboară de la mănăstire spre pădurea din apropiere, la Izvorul „Sfântul Ioan”, pentru a săvârşi slujba de sfinţire a apei - agheasmă.

Credincioşii au scos ieri din biserică o icoană cu Sfântul Ioan cel Nou, mai mulţi prapuri cu chipuri de sfinţi, au coborât prin pădure, şi s-au aşezat în jurul izvorului, unde ÎPS Pimen a săvârşit slujba de sfinţire a apei. După ce Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a stropit cu agheasmă izvorul şi mulţimea de credincioşi aflaţi la slujbă, oamenii cu putut să-şi ia în diferite recipiente apă sfinţită, cu care, apoi, să îşi stropească casele sau, cei care stau la ţară, să stropească anexele şi animalele.

„Vin aproape în fiecare an la Izvorul „Sfântul Ioan”, care mai poartă numele şi de Izvorul Tămăduirii, de unde iau agheasmă. Se spune că este de leac. În caz de boală, de necaz, este bine să stropim în casă (sau persoana aflată în suferinţă) cu această apă tămăduitoare”, ne-a spus Mariana Păcu. La întoarcerea în mănăstire, preoţii i-au miruit pe credincioşi şi le-au împărţit anaforă.

 

Ocrotitorul Moldovei

Sfântul Ioan s-a născut spre sfârşitul sec. al XIII lea, într-un oraş din Turcia de astăzi. Se ocupa cu negoţul şi adeseori călătorea în diverse locuri. Într-una din călătoriile sale spre Cetatea Albă, în jurul anului 1330, a întâlnit un negustor din Veneţia, de credinţă catolică, pe nume Reiz, cu care a avut discuţii în care Ioan a susţinut cu putere adevărurile ortodoxiei.

Supărat că a fost înfruntat astfel, Reiz s-a dus la conducătorul Cetăţii Albe (care era tătar), şi i-a spus că în cetate a venit un negustor care doreşte să se lepede de creştinism şi să treacă la religia tătarilor. Bucuros, conducătorul cetăţii l-a chemat la el pe Ioan şi l-a îndemnat să se lepede de Hristos, dar acesta a refuzat, aşa că a fost supus la multe chinuri, în mijlocul cărora el mărturisea şi mai puternic credinţa ortodoxă.

În cele din urmă lui Ioan i s-a tăiat capul, şi trupul său a fost îngropat în cimitirul cetăţii, la mormântul sau săvârşindu-se multe minuni. Mai târziu trupul său a fost descoperit neputrezit şi răspândind bună mireasmă.

Vestea despre minunile săvârşite de către Sfântul Ioan cel Nou a ajuns şi la urechile lui Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei, şi în 1415 el aduce moaştele acestuia la Suceava, care era capitala ţării şi sediul Mitropoliei, şi le aşează în biserica Mirăuţi, unde au rămas până în 1589, când au fost mutate în noua catedrală mitropolitana, ctitorita de domnitorii Bogdan III şi fiul său Ştefăniţă.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Procesiune la Izvorul „Sfântul Ioan”.

Comentarii