Tranzacţie în afara cadrului legal sistată în ultima clipă. Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Suceava a fost pe cale să ia o mare ţeapă prin achiziţionarea unui imobil din Gura Humorului aparţinând Consiliului Judeţean Suceava. Pe lângă faptul că respectiva clădire era doar un schelet cu trei piloni de beton şi două BCA-uri, Finanţele nu ar fi putut cumpăra imobilul pentru că legea interzice acest tip de tranzacţii. În plus, terenul pe care se construia clădirea nici măcar nu aparţinea Consiliului Judeţean Suceava pe vremea când această instituţie se arăta dispusă să vândă imobilul către DGFP Suceava.

 

Adevăr răstălmăcit. Tranzacţia prin care Consiliul Judeţean Suceava dorea să vândă la licitaţie publică un spaţiu din Gura Humorului a fost evitată legal de conducerea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava.

Chiar dacă şi-a exprimat intenţia de a achiziţiona o parte a imobilului aflat în construcţie, DGFP Suceava a renunţat în ultimă instanţă, după ce juriştii instituţiei au constatat că s-ar fi produs o încălcare a Legii 550/2002. Potrivit articolului 4 din această lege, vânzător poate fi Consiliul Judeţean, dar cumpărător „nu poate fi o persoană juridică română de drept public sau o societate comercială la care statul român ori o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar”, ci alte persoane fizice sau juridice.

Practic, finanţiştii nu puteau participa la licitaţia organizată de Consiliul Judeţean Suceava pentru înstrăinarea clădirii în construcţie a Centrului de Plasament „Gheorghe Sidorovici”, iar megaafacerea în care directorul executiv al DGFP Suceava, Petrică Ropotă, a dat cu piciorul nu reprezintă decât o altă intoxicare ordinară a unui cotidian local.

Totul se înscrie pe linia dezvăluirilor „bombă”, din ciclul cărora face parte şi autodenunţul depus la Direcţia Naţională Anticorupţie Suceava prin care o anumită persoană îi anunţa pe procurori că ar fi oferit un „comision” de 200.000 de euro unui „şef din Finanţe”, bani proveniţi din tranzacţia în urma căreia DGFP Suceava a cumpărat sediul din Gura Humorului. Atât „autodenunţătorul”, cât şi şeful structurii din Suceava a DNA, procurorul Constantin Martin, au negat existenţa unui asemenea demers.

 

DGFP Suceava primise bani pentru achiziţie imobil, nu şi pentru investiţii

Cumpărat cu aproape 6 miliarde de lei vechi, spaţiul scos la licitaţie de Consiliul Judeţean Suceava nu era altceva decât o structură de beton pe care fuseseră aruncate câteva BCA-uri. Pentru a fi adus la stadiul dorit, respectiv Administraţie Financiară Orăşenească şi Trezorerie, spaţiul Consiliului Judeţean Suceava necesita investiţii enorme. Ori, la capitolul investiţii, DGFP Suceava nu a primit nici un leu. Singurele sume de bani aprobate au fost pentru achiziţie imobil, ceea ce înseamnă un spaţiu cumpărat la cheie, cum s-a întâmplat cu actualul sediu al finanţelor din Gura Humorului.

Pe lângă acest aspect, la data licitaţiei, pilonii de beton şi BCA-urile scoase la vânzare nici măcar nu se aflau pe un teren proprietate a Consiliului Judeţean Suceava, ci al Primăriei Gura Humorului, un alt aspect cu care Ministerul Finanţelor nu putea fi de acord în cazul unei eventuale tranzacţii.

Prin cumularea acestor elemente, DGFP Suceava nu ar fi putut cumpăra vreodată la licitaţie spaţiul în construcţie pe care Consiliul Judeţean l-a scos la mezat.

 

Demersuri numeroase ale DGFP Suceava pentru identificarea unui spaţiu la Gura Humorului

Faptul că DGFP Suceava a căutat ani în şir un imobil în Gura Humorului pentru a muta sediul Administraţiei Finanţelor Publice Orăşeneşti este demonstrat de corespondenţa cu alte instituţii sau societăţi care deţineau în proprietate clădiri într-o zonă decentă a oraşului.

Căutările au plecat în momentul în care Primăria Gura Humorului a atenţionat DGFP Suceava în vederea eliberării spaţiilor pe care le deţinea în proprietate şi în care îşi derula activitatea AFPO Gura Humorului.

Primele notificări către DGFP Suceava au fost trimise încă din iulie 2004, iar de atunci şi până în decembrie 2006, când a fost cumpărat actualul sediu al AFPO Gura Humorului, s-a încercat în nenumărate rânduri identificarea unui spaţiu adecvat.

Astfel, în speranţa că vor găsi o locaţie, după ce au prospectat piaţa din Gura Humorului, reprezentanţii DGFP Suceava au făcut cereri către Romtelecom şi BCR, instituţii care aveau în proprietate clădiri care se pretau pentru un sediu de finanţe.

Şi Primăria din Gura Humorului a fost bombardată cu mai multe adrese din partea DGFP Suceava, dar nici unul dintre spaţiile identificate nu a putut fi cedat. Ultimul răspuns oferit de Primăria Gura Humorului datează din 18 august 2006 şi arată că nici unul din cele trei spaţii dorite de DGFP Suceava nu poate fi cedat din diferite motive.

Astfel, pentru clădirea unde se afla cinematograful din Gura Humorului nu era clarificată situaţia juridică, terenul situat pe strada Ştefan cel Mare nr.1 este străbătut de reţelele de canalizare, aspect ce împiedică realizarea unei construcţii, iar imobilul de pe strada Sf. Mihail nr.1 nu poate fi demolat în vederea ridicării unei alte construcţii, deoarece nu se obţinuse aprobarea preluării unei alte clădiri unde să fie mutaţi chiriaşii care locuiau la această adresă.

 

Sediul Finanţelor Rădăuţi, cerut cu titlu gratuit de la CJ Suceava

Mai nou, DGFP Suceava a cerut transferul cu titlu gratuit a imobilului pe care Consiliul Judeţean Suceava îl deţine în proprietate la Rădăuţi şi unde funcţionează în acest moment sediul Administraţiei Finanţelor Publice Comunale.

„În ultimii ani, DGFP Suceava s-a confruntat cu mai multe greutăţi în ceea ce priveşte funcţionarea în condiţii corespunzătoare a activităţii unităţilor subordonate, în special datorită inexistenţei unor spaţii adecvate desfăşurării activităţii de trezorerie publică, ce presupune respectarea unor condiţii restrictive impuse de Banca Naţională a României. Având în vedere faptul că instituţia dumneavoastră a acordat întotdeauna o atenţie sporită în rezolvarea problemelor de pe raza judeţului Suceava, vă rugăm să ne sprijiniţi şi să vă daţi acordul în dobândirea acestui imobil prin transfer gratuit, conform prevederilor legale în vigoare, imobilul fiind situat în localitatea Rădăuţi, strada 1 Mai”, se arată în adresa trimisă zilele trecute de conducerea DGFP Suceava către Consiliul Judeţean Suceava.

„Eu aştept ca domnul Mîrza să fie receptiv şi să ne ajute în demersul nostru. Aşteptăm să aflăm poziţia dumnealui la această cerere şi nu cred că va fi decât una de colaborare”, a declarat Petrică Ropotă, directorul executiv al DGFP Suceava.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Trei piloni şi două BCA-uri, propuse pentru a fi sediu pentru Finanţelor din Gura Humorului.

Comentarii