Lista indivizilor care au ajuns în spatele gratiilor în dosarul reţelei de trafic de migranţi, anihilată recent la Suceava, cuprinde încă un nume, după ce, marţi seară, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au dus în faţa judecătorilor cu propunere de arestare preventivă încă un individ acuzat că face parte din această grupare.
Între timp, însă, din lotul celor 13 suspecţi arestaţi pentru constituire, organizare, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, în scopul comiterii infracţiunii de trafic de migranţi, şase dintre ei au fost scoşi din beciurile Poliţiei, judecătorii Curţii de Apel Suceava luând hotărârea ca aceştia să fie cercetaţi în libertate, interzicându-le doar să nu părăsească ţara fără încuviinţarea anchetatorilor.
În urmă cu două zile, poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava au reţinut alţi doi membri ai reţelei specializate pe traficul de migranţi, pe relaţia Republica Moldova-Ucraina-România-Ungaria-Italia sau alte ţări din Spaţiul Schengen.
Faţă de unul dintre cei doi, un bărbat în vârstă de 36 de ani, din municipiul Dorohoi, procurorii DIICOT au dispus măsura preventivă a obligativităţii de a nu părăsi localitatea, pe o durată de 30 de zile. Celălalt individ, însă, Gheorghe Bratu, 42 de ani, cetăţean moldovean, a fost dus marţi seară în faţa instanţelor de judecată, judecătorii hotărând arestarea preventivă a respectivului.
„Cercetările sunt continuate în colaborare cu autorităţile ungare şi italiene, în vederea stabilirii întregii activităţi infracţionale, identificării şi tragerii la răspundere penală a tuturor participanţilor”, se precizează într-un comunicat al DIICOT Suceava.
20 de indivizi, puşi sub acuzare de procurorii DIICOT
Numărul indivizilor puşi sub învinuire de procurorii DIICOT Suceava în acest dosar a ajuns la 20 (dintre care 12 cercetaţi în stare de libertate), toţi aceştia fiind acuzaţi că au organizat transportul a nu mai puţin de 15 grupuri de migranţi, însumând peste 100 de persoane, pentru fiecare transport moldovenii şi ucrainienii care vroiau să ajungă în Occident, plătind între 2.000 şi 4.000 euro.
Migranţii, cetăţeni moldoveni şi ucraineni, intrau legal în România, de unde erau preluaţi de membrii români ai grupărilor, care îi cazau şi le procurau documente de identitate româneşti autentice, ce aparţineau unor persoane cu fizionomii asemănătoare, sau falsificate.
Aceştia erau scoşi ilegal din ţară şi transportaţi spre Europa de Vest, fie prezentând organelor de control documentele obţinute in condiţiile descrise, profitând de lejeritatea controlului pe care autorităţile străine îl efectuează cetăţenilor români, fie ascunşi în diverse autovehicule (în special TIR-uri), care efectuau transporturi internaţionale de mărfuri spre ţări din Spaţiul Schengen.