Un tânăr de 21 de ani, din Siret, are nevoie de sprijinul semenilor săi. O modificare a celulelor musculare i-a măcinat progresiv muşchii, astfel încât acum, la vârsta la care alţi tineri merg la studii, la dans, la muncă, la fotbal sau se întâlnesc cu fetele, Mihai stă într-un scaun cu rotile.

Tânărul n-a fost aşa din totdeauna. Până la 5 ani a fost un copil ca toţi ceilalţi, apoi boala a început să dea primele semne.

„Am început să cad, nu mă mai ţineau picioarele. Am mers la şcoală, aici, în Siret, până în clasa a IV-a. După aceea nu am mai putut. Am vrut să învăţ şi am făcut mai departe cursuri la domiciliu, până în clasa a X-a, ca elev al unei şcoli din Suceava. Aici m-am oprit pentru că nu mai exista baza legală pentru a continua. Facultate se poate face la distanţă, dar clasele XI-XII mi s-a spus că nu, că pentru aceasta nu există temei legal pentru învăţământ la domiciliu”, ne povesteşte Mihai.

 

„Cred că Dumnezeu are un plan cu toţi, aşa că merg pe mâna Lui”

Zâmbeşte trist şi arată cu privirea spre computerul de pe masă. Este cel mai bun prieten, cu ajutorul căruia a aflat totul despre boala lui şi cu care intră în contact cu comunitatea internauţilor.

De pe internet a aflat că boala lui este tratabilă şi că întreg tratamentul ar costa 30.000 de euro, sumă imensă pentru el şi mama lui. „Există un tratament cu celule stem pentru regenerarea muşchilor. Se face în trei etape şi prima este cea mai scumpă, costă 17.000 de euro. Este foarte scump. Acum am acceptat situaţia, m-am împăcat cu boala. Gândesc pozitiv, cred că Dumnezeu are un plan cu toţi, aşa că merg pe mâna Lui. Mă simt mai aproape de oameni, boala m-a făcut mai sufletist, înţeleg mai bine suferinţa”, spune Mihai.

Este pasionat de computere şi muzică şi lucrează la o satiră socială, prefaţată de un istoric al oraşului Siret. Sursele de inspiraţie sunt presa, internetul şi „experienţele zilnice ale românilor, influenţa gafelor politicienilor asupra vieţii noastre de zi cu zi”.

 

„Nu visez niciodată. Sau poate visez şi nu-mi mai amintesc...”

Paradoxal, până acum cei care i-au oferit sprijin au fost tot politicienii. Viceprimarul din Siret Dragoş Ungureanu şi deputatul PSD de Suceava Eugen Bejinariu, impresionaţi de suferinţa băiatului, îl ajută de mai mulţi ani. Ei i-au adus lui Mihai computerul care îl ţine în contact cu lumea de dincolo de pereţii casei lui şi tot ei i-au comandat în Germania un scaun cu rotile electric, în valoare de aproximativ 5.000 de euro.

Sâmbătă, reprezentantul firmei a venit la Siret pentru a-i aduce lui Mihai neaşteptatul cadou. Îi explică tânărului cum funcţionează, îi arată comenzile şi îi spune ce este deosebit faţă de cel pe care îl are. Zăpăcită şi emoţionată, mama băiatului ar vrea să-i facă şi primele probe, dar el refuză să se lase mutat pe braţe de pe un scaun pe altul sub privirile celor din jur. Nu se poate sprijini singur de spătar, are nevoie să fie fixat cu curele şi nu vrea să facă asta cu asistenţă. Este comunicativ, vorbeşte despre boala lui, dar refuză să se lase umilit de suferinţă.

„De aproape 11 ani stau în scaun cu rotile. Cel pe care l-am avut era vechi şi deteriorat, aproape nu-l mai puteam folosi. Acum o să mă pot deplasa singur şi nu voi mai depinde de nimeni. Iarna nu pot ieşi din casă, nu am voie să răcesc, dar vara umblu toată ziua, abia mai ajung două, trei ore pe zi la calculator”, spune Mihai.

Îl întreb la ce visează în nesfârşitele zile şi nopţi de iarnă, când nu poate părăsi casa. Răspunsul a fost: „Nu visez niciodată. Sau poate visez şi nu-mi mai amintesc...”.

 

Sprijin pentru a-şi putea continua studiile

Dragoş Ungureanu ne-a povestit că a aflat întâmplător de cazul lui Mihai, în urmă cu mai mulţi ani. Impresionat de inteligenţa tânărului şi de tenacitatea cu care luptă ca boala să nu-l înfrângă, i-a sugerat deputatului Bejinariu să-l ajute cu un computer bun, pentru că asta îşi dorea băiatul.

Luna trecută, când mama lui Mihai i-a spus că scaunul cu rotile a devenit nefuncţional, astfel că băiatul nu va mai avea cum să iasă din casă, a căutat tot felul de variante pentru a-i aduce un cărucior nou şi performant.

„Întâi am încercat să găsesc sponsori cu ajutorul unor emisiuni TV de profil, dar n-am reuşit. Până la urmă tot cu deputatul Bejinariu am vorbit, s-a făcut comanda în Germania şi iată că astăzi putem să-i facem un cadou de Paşti util. Mă bucur că am realizat asta şi vom face tot posibilul să găsim şi sponsori pentru intervenţia de care are nevoie ca să meargă din nou”, a afirmat Dragoş Ungureanu.

De asemenea, el a mai spus că va apela din nou la ajutorul deputatului pentru a identifica o formulă legală ca Mihai şi alţi tineri în situaţia lui să-şi poată continua studiile.

„Chiar dacă am lua în calcul varianta cea mai proastă, că băiatul va rămâne un timp mai îndelungat în cărucior până vom găsi sponsori pentru tratament, există domenii în care el ar putea să-şi valorifice foarte bine capacitatea intelectuală şi să-i ajute şi pe alţii. Ar fi păcat să nu-l ajutăm cu tot ceea ce se poate”, a mai afirmat Dragoş Ungureanu.

Cei care doresc să-l ajute pe Mihai Frantiuc să meargă din nou îl pot contacta direct sau prin intermediul viceprimarului din Siret Dragoş Ungureanu.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ajutaţi-l pe Mihai, băiatul fără vise din Siret.

Comentarii