Declinare de competenţă. Dosarul înregistrat la Curtea de Apel Suceava ca urmare a contestaţiei depuse de ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, la decizia Colegiului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii prin care s-a dat verdict de poliţie politică pentru înaltul prelat nu va mai fi judecat de această instanţă.
Decizia a fost luată ieri, magistraţii suceveni declinându-şi competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Motivele care au stat la baza acestei decizii sunt legate de schimbarea legislaţiei. Mai exact, conform OUG 1/2008, competenţa privind soluţionarea contestaţiilor la deciziile CNSAS revenea Curţilor de Apel pe raza cărora aveau domiciliul persoanele din dosare. Ori, potrivit OUG 24/2008, toate dosarele de acest gen se vor judeca de către magistraţii de la Secţia de Contencios Administrativ a Tribunalului Bucureşti.
Ce cuprinde dosarul
CNSAS a decis în octombrie anul trecut că Pimen Zainea a făcut poliţie politică şi a colaborat cu fostele structuri de represiune ale statului comunist.
Potrivit deciziei, actualul arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor a colaborat atât cu Securitatea, cât şi cu Direcţia de Informaţii Externe, având numele conspirative „Petru” şi „Sidorovici”.
Sub aceste nume, înaltul prelat a dat zeci de note informative, atât despre persoanele din ţară, cât şi despre românii plecaţi în străinătate.
ÎPS Pimen şi-a început activitatea în anii 1975, "în perioada cât a funcţionat la Putna, când a fost folosit uneori de organe în culegerea de informaţii despre unele elemente străine ce vizitau sau erau cazate la mănăstire", datele fiind furnizate verbal.
Ulterior, înaltul prelat a avut mai multe misiuni în străinătate, printre cei „pârâţi” la Securitate fiind şi arhiepiscopul Arhiepiscopiei Misionare Române din SUA şi Canada, care era acuzat că nu ştie să folosească jocul bingo pentru a aduce prosperitate structurii pe care o păstorea.
ÎPS Pimen spune că nu a semnat nici un angajament cu Securitatea
ÎPS Pimen a contestat decizia, motivând că nu a semnat niciodată un angajament cu Securitatea.
“Nu am avut nici un angajament scris cu aceste instituţii şi concluzia este că numele conspirative şi din dosarele 40.160 şi I 993 ale SIE au fost date pe proprie răspundere de foşti ofiţeri cu care am avut diferite discuţii sub pretextul activităţilor bisericeşti şi istorice, referindu-mă la persoane cât am fost ghid la Mănăstirea Putna, iar aceste discuţii verbale purtate cu diferiţi ofiţeri nu au atentat la poziţia socială a unui cetăţean sau a statului român. Declar pe proprie răspundere că nu am fost colaborator al poliţiei politice comuniste”, se arată în contestaţia înaltului prelat.
(26 mar 2008, 20:40:15