Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Aproape un secol. Atât a trecut de la apariţia primei legi care a pus bazele procedurale în materie de paşapoarte şi bilete pentru trecerea frontierei.
În 1912 se promulga prima lege asupra paşapoartelor, iar regulamentul de aplicare a cunoscut modificări permanente până în ziua de azi. În 1941, de exemplu, apare paşaportul de serviciu, în scopul de a uşura misiunile efectuate în interesul sau serviciul statului.
După 1948 se introduc o serie de prevederi care aveau ca scop obstrucţionarea dreptului la libera circulaţie, iar eliberarea unui astfel de document era posibilă doar cu acordul Ministerului Afacerilor Externe, aflat sub controlul Direcţiei Generale a Securităţii Poporului.
Lucrurile s-au schimbat după 1990, iar dreptul la liberă circulaţie a fost înţeles greşit şi unii români, au comis infracţiuni în străinătate.
Aderarea României la Uniunea Europeană a adus o şi mai mare libertate de mişcare a populaţiei, mai ales că în statele membre ale Uniunii Europene se poate circula, începând cu 1 ianuarie 2007, doar cu ajutorul cărţii de identitate.
„După anul 2005, când Serviciul Paşapoarte a trecut în subordinea Instituţiei Prefecturii, s-a creat posibilitatea îmbunătăţirii serviciilor prestate către cetăţeni prin reamenajarea spaţiilor de lucru, dotarea cu tehnică performantă şi mărirea schemei de personal, reuşindu-se eliberarea unui paşaport în regim de urgenţă în numai 2 ore, eliminarea timpilor de aşteptare la depunerea documentelor şi achitarea tuturor taxelor pentru paşaport la sediul serviciului”, a explicat comisarul şef Dan Hoffman, şeful Serviciului Comunitar de Evidenţă şi Eliberare a Paşapoartelor Suceava.
Începând de anul trecut a fost instituită şi o zi aniversară a Paşaportului Românesc, aceasta fiind pe data de 19 martie. Cu acelaşi prilej s-a stabilit şi protectorul spiritual al poliţiştilor de paşapoarte, respectiv Sfântul Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie.
