De zeci de ani, zi de zi, oră de oră, aspectele legate de starea vremii în municipiul Suceava se observă, măsoară şi se înregistrează pe un platou aflat în zona Staţiunii de Cercetare Agricole Suceava.

Într-o clădire în care liniştea este la ea acasă, un angajat al Staţiei Meteo Suceava, cufundat între sute şi sute de dosare cu evoluţia vremii din ultimii zeci de ani, este permanent la datorie.

Indiferent de anotimp, ori de importanţa zilei, Crăciun sau Revelion, aparatele care înregistrează temperatura, umiditatea, presiunea atmosferică, viteza vântului ori vizibilitatea şi nebulozitatea, sunt citite oră de oră, datele fiind transmise apoi prin telegrame codificate la Serviciul de Prevedere a Vremii Bacău, unde se întocmesc prognozele pentru zona Moldovei.

 

 

Primele măsurători meteorologice, imediat după 1800.

După cum ne-a spus Ion Tănasă, şeful Staţiei Meteo Suceava, arhiva cu temperaturile zilnice din oraş cuprinde date complete din anul 1948 încoace. În ceea ce priveşte cantităţile de precipitaţii căzute în Suceava, datele existente sunt şi mai vechi, arhiva fiind completă din 1922 şi până astăzi.

„În zona în care suntem acum, staţia funcţionează din anul 1960. Cert este că o statistică completă privind temperaturile există din 1948. Asta nu înseamnă că înainte de acest an la Suceava nu s-au măsurat temperaturile, însă datele nu sunt păstrate decât sporadic. Ştim că imediat după anul 1800, austro-ungarii au făcut primele măsurători meteorologice la Suceava, care erau însă sporadice şi nu prea s-au păstrat”, explică Ion Tănasă.

 

 

Minimele şi maximele absolute.

Din datele adunate, rezultă că temperatura medie înregistrată în municipiul Suceava în ultimii 60 de ani a fost de 7,8 grade Celsius. Mediile termice au oscilat însă în limite destul de largi, de la 5,7 grade în 1956 la 9,4 grade în 1990.

În ceea ce priveşte extremele, vechile recorduri nu au fost bătute în ultimii zeci de ani. Maxima absolută înregistrată la Staţia Meteo Suceava este tocmai din 1952. În acel an, pe 17 august, mercurul din termometre a urcat până la 38,6 grade. În ceea ce priveşte datele mai recente, pe 22 august 2000 s-a înregistrat maxima din ultimii ani, 36,5 grade Celsius.

Temperatura minimă absolută s-a înregistrat pe 20 ianuarie 1963, când termometrele au indicat -31,8 grade.

 

 

Iernile, din ce în ce mai c.

„Ca tendinţă generală, verile sunt din ce în mai călduroase în timp ce iarna gerurile sunt mai puţin aspre. Dacă minima absolută are toate şansele să se menţină, în privinţa maximei valorile se apropie din ce în ce mai mult de record”, a explicat şeful Staţiei Meteo Suceava.

În privinţa încălzirii iernilor, meteorologul a exemplificat că dacă în anii 70 temperatura medie din Suceava în luna ianuarie era de -5 grade Clesius, în ultimii ani aceasta a coborât chiar şi până la -3 grade.

 

 

Prognozele pe termen lung nu prea se confirmă.

În ultima vreme, se vorbeşte foarte mult despre prognozele făcute de centrele de prevedere a vremii şi despre veridicitatea acestora. Din punct de vedere al angajaţilor Staţiei Meteo Suceava (care nu fac prognoze, ci doar trimit datele la specialişti), lucrurile sunt foarte clare.

„Pentru ca o prognoză pe termen lung, câteva luni de zile de exemplu, să fie cât mai reală este nevoie de statistici de sute de ani, totul făcându-se pe bază de statistică matematică. Cum la noi aşa ceva nu există, adesea apar sincope. Prognozele scurte, pe una-trei zile, până la o săptămână, sunt destul de precise, confirmându-se cam în proporţie de 90%”, susţine Ion Tănasă.

 

 

Termometru, pluviometru, pluviograf, giruetă.

Indiferent de zi, meteorologul de serviciu merge din oră în oră în „grădina” de la lângă staţie, unde sunt amplasate aparatele care măsoară temperatura, cantitatea precipitaţiilor, umiditatea, presiunea atmosferică, viteza vântului, vizibilitatea, nebulozitatea, umiditatea aerului şi durata de strălucire a soarelui.

Pentru măsurarea temperaturilor se foloseşte un termometru ordinar de maximă şi minimă, în timp ce pentru înregistrarea valorilor se foloseşte un termograf. Pluviometrul şi pluviograful măsoară, respectiv înregistrează cantitatea precipitaţiilor, în timp ce girueta arată viteza şi umiditatea vântului. Un alt instrument de bază este heliograful, care măsoară durata de strălucire a soarelui.

Imediat ce sunt preluate, datele ajung la Centrul de Prevedere a Vremii Bacău, apoi la Agenţia Naţională de Meteorologie, de unde intră într-o bază de date ce ajunge în toată Europa.

În viitorul apropiat, şi la Suceava se va introduce un sistem de măsurare a valorilor cu senzori automaţi, mare parte din date urmând a fi preluate direct de pe calculator, fără a mai fi nevoie ca meteorologul să iasă afară din oră în oră.

 

 

Patru staţii meteo în judeţ

În momentul de faţă, pe raza judeţului se mai găsesc patru staţii meteo. În afară de cea de la Suceava (mutată proaspăt într-un sediu modern), alte trei staţii se mai găsesc la Rădăuţi, Poiana Stampei şi Călimani. Până în preajma anului 2000, în judeţ au mai existat alte cinci staţii, închise odată cu restructurarea declanşată la nivel naţional.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Vremea din Suceava, monitorizată de 60 de ani.

Comentarii