Sucevenii respiră, pe zi ce trece, un aer tot mai încărcat de pulberi. Praful îşi face simţită prezenţa din ce în ce mai mult pe maşinile, pe ferestrele sau chiar pe feţele sucevenilor.
Este o realitate faptul că nu e nevoie de mai mult de cinci minute pentru ca mâinile curate cu care ieşim, în fiecare dimineaţă din casă, să se umple de praful pe care îl găsim, în straturi groase, pe mânerele portierelor de la maşină sau pe uşile pe care suntem nevoiţi să le deschidem.
Specialiştii din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava sunt de părere că cel mai poluant factor din aer, la ora actuală, este pulberea în suspensie sau praful, pe care îl poate observa orice sucevean care circulă zi de zi pe străzile oraşului. Acesta se sedimentează pe carosabil sau pe trotuare, iar traficul pietonal intens, dar mai ales circulaţia maşinilor de mare tonaj favorizează ridicarea pulberilor de praf în atmosferă şi, de aici mai departe, în plămânii celor care îl respiră.
Dacă în 2003 şi 2004, valorile zilnice la pulberi în suspensie, măsurate în municipiul Suceava, nu au depăşit valoarea limită normală decât în 18, respectiv 25 de zile, în 2005 şi în 2006, concentraţiile medii zilnice la pulberi au fost depăşite în 62, respectiv 101 zile. Frecvenţa depăşirilor la pulberi în suspensie a fost de 8,2%, în 2003, de 7,0%, în 2004, de 19,2%, în 2005, de 27,8%, în 2006 şi de 23,3%, în 2007.
Conform legii, într-un an, sunt admise maxim 35 de depăşiri ale valorilor la pulberile din aer. Evident, Suceava a depăşit cu mult această limită, nivelul de poluare fiind cauzat şi de centralele termice industriale, construcţii, demolări, depozite de deşeuri sau arderea gunoaielor.
Creşterea continuă a numărului de autovehicule este însă principalul motiv pentru care poluare cu pulberi este din ce în ce mai pronunţată în Suceava.
Praful persistă, indiferent de anotimp
Lucrările de reabilitare a reţelei de termoficare, derulate în 2007, au condus la antrenarea de particule de sol pe carosabil şi trotuare, prin spălarea de precipitaţii, accentuând starea slabă de salubritate a acestora, cu consecinţe negative asupra nivelului concentraţiilor de pulberi în atmosferă.
Pe timp de iarnă, creşterea cantităţii de praf din aer este cauzată şi de materialul antiderapant folosit, care conţine foarte mult nisip şi sare, precum şi clorură de calciu.
Deşi studiile arată că o expunere îndelungată la factorii de poluare poate afecta sănătatea populaţiei, iar normele europene nu permit aruncarea nisipului pe carosabil, se pare că tot nisipul şi sarea sunt principalele „ingrediente”. Acest amestec este bun pentru autovehicule, dar nu şi pentru pietoni.
( 8 mar 2008, 11:05:38