Avertizările hidrologilor că în luna martie cotele râurilor vor creşte alarmant, existând pericol de producere a inundaţiilor, sunt luate în serios şi la Suceava.
Cum în zona de munte sloiurile de gheaţă de pe râuri nu prea s-au topit, o încălzire bruscă a vremii, coroborată şi cu precipitaţii sub formă de ploaie, ar putea crea probleme deosebite.
Conform programului de măsuri care vizează reducerea eventualelor efecte ale fenomenului de zăpor pe râul Bistriţa şi afluenţi, zonele critice, cu pericol de producere a inundaţiilor, se găsesc în nouă localităţi din zona de munte: Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni, Dorna Arini, Crucea, Broşteni, Poiana Stampei, Dorna Candrenilor şi municipiul Vatra Dornei.
Primăriile acestor localităţi au fost obligate să desemneze persoane care să se ocupe cu supravegherea cursurilor de apă, şi să dea alerta atunci când sesizează cel mai mic pericol.
Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava realizează zilnic rapoarte privind evoluţia sloiurilor de gheaţă, iar la primirea unor informaţii privind iminenţa producerii de inundaţii poate convoca imediat Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, care declanşează starea de alertă.
Poduri de gheaţă de aproape jumătate de metru
Conform situaţiei hidrologice întocmite de SGA Suceava, pe râul Dorna podurile de gheaţă au o grosime de până la 45 de centimetri, în zona cuprinsă de la izvoare până în localitatea Poiana Stampei.
Pe râul Dornişoara gheaţa compactă, cu o grosime de 40-45 centimetri, se întinde pe toată suprafaţa cursului de apă.
Poduri de gheaţă, mai puţin groase şi pe alocuri întrerupte, se mai găsesc şi pe râurile Bancu şi Teşna de la Coşna, pe râul Negrişoara (Dorna Candreni), dar şi pe râurile Cârlibaba, şi Neagra (Broşteni).
În ceea ce priveşte râul Bistriţa, se înregistrează multiple fenomene de gheaţă la mal, în timp ce podurile de gheaţă, prin care apa circulă totuşi, nu depăşesc 30 de centimetri.
Conform inginerul Dorin Olaru, purtătorul de cuvânt al SGA Suceava, inundaţiile pot apărea în cazul unei încălziri bruşte a vremii, până la 10-15 grade Celsius. Atunci sloiurile s-ar topi brusc, iar cantităţi foarte mari de apă s-ar scurge brusc la vale, riscând să iasă din matcă.