Apariţia în anul 2005 a Legii 247 privind reforma în domeniul proprietăţii a reprezentat o nouă speranţă pentru cei care au încercat să-şi redobândească proprietăţile confiscate în timpul regimului comunist.

Cu toate acestea, din 2005 şi până în prezent au existat numeroase cazuri în care persoane, aparent cu dreptatea de partea lor, nu au reuşit să obţină ceea ce ei, sau rudele lor, au avut în proprietate.

Un astfel de caz este şi cel al unei bătrâni din comuna Ulma, Alexandra Curaciuc, care încearcă de aproape trei ani să intre în posesia unui teren de 6,68 hectare de pădure, ce a aparţinut părinţilor ei.

 

Un dosar de retrocedare lăsat în uitare

Într-o scrisoare trimisă redacţiei noastre, Alexandra Curaciuc a explicat că încercările sale de a revendica acest teren au fost zădărnicite de modul în care comisia locală de fond funciar Ulma a analizat şi soluţionat cererea depusă în baza Legii 247/2005.

Femeia a explicat că deşi în luna august 2005 a depus la Comisia Locală de Fond Funciar Ulma o cerere prin care a revendicat aproape 7 hectare de pădure, prezentând şi documentele care să-i ateste dreptul de proprietate, soluţionarea dosarului a fost amânată timp de un an, până în august 2006, perioadă în care pe respectiva suprafaţă a fost împroprietărită o altă persoană. Potrivit documentelor prezentate de Alexandra Curaciuc, aceasta a solicitat în diverse rânduri Comisiei Locale de Fond Funciar un răspuns la cererea de revendicare, demersuri rămase fără nici un rezultat.

„Am înaintat numeroase adrese prin care solicitam să ni se dea un răspuns la cererea formulată, însă s-a ajuns până acolo că ni s-a spus că nici măcar nu avem depus un dosar în baza Legii 247. Iar între timp, primăria a emis un titlu de proprietate şi a împroprietărit altă persoană, respectiv Ioan Culaş, cu o parte din terenul revendicat de mine”, spune bătrâna.

 

Primăria Ulma a folosit terenul bătrânei pentru a împroprietări o altă persoană

Cu toate că avea înregistrată o cerere de retrocedare pentru respectiva suprafaţă de teren, comisia locală de fond funciar Ulma a hotărât, în luna august 2006, să emită un titlu de proprietate, pe numele lui Ioan Culaş, el intrând în posesia unei bucăţi din terenul solicitat de Alexandra Curaciuc.

Demn de remarcat este faptul că împroprietărirea lui Ioan Culaş s-a făcut sub presiunea unei decizii judecătoreşti definitive, prin care Primăria Ulma era obligată să-l pună pe acesta în posesie cu o suprafaţă de teren de 4,36 hectare de teren.

„În decizia instanţei se precizează că Ioan Culaş trebuie împroprietărit pe raza comunei Ulma, fără a se preciza că acest lucru trebuie să se întâmple pe suprafaţa pe care eu am revendicat-o. Cu toate acestea, decizia cu privire la locul în care Ioan Culaş a fost împroprietărit aparţine comisiei locale de fond funciar. În tot acest timp, dosarul meu trebuia soluţionat de către comisia locală, dar până la urmă o parte din terenul revendicat de mine a ajuns în proprietatea lui Ioan Culaş, cu tot cu titlu de proprietate”, se mai arată în sesizarea Alexandrei Curaciuc.

Bătrâna spune că după punerea în posesie a lui Ioan Culaş, comisia locală de fond funciar Ulma a redescoperit dosarul de retrocedare depus de ea, şi care ajunge în toamna anului 2006 la comisia judeţeană de fond funciar cu propunere de invalidare.

Având propunerea comisiei din Ulma, comisia judeţeană decide invalidarea dosarului, şi potrivit prevederilor legale trimite Alexandrei Curaciuc o adresă prin care o informează că poate să conteste în instanţă această decizie.

 

Fostul primar din Ulma, Ioan Bahan, mort în iulie 2007, „semnează” acte în octombrie 2007

Nemulţumită de această decizie, şi la aproape doi ani de când a depus cererea de retrocedare, Alexandra Curaciuc, atacă în instanţă decizia de invalidare a dosarului. După prezentarea în instanţă a dovezilor privind dreptul de proprietate, bătrâna are în cele din urmă câştig de cauză, şi primeşte o hotărâre definitivă şi irevocabilă în care se precizează că i se reconstituie dreptul de proprietate conform vechiului amplasament.

Decizie care însă în momentul de faţă nu poate fi pusă în aplicare pentru simplul motiv că aproape întreaga suprafaţă de 6,68 hectare de pădure este ocupată de Ioan Culaş.

În aceste condiţii, bătrâna a solicitat în instanţă anularea titlului de proprietate emis pe numele lui Ioan Culaş, proces în care potrivit actelor furnizate de Alexandra Curaciuc au apărut şi o serie de elemente „paranormale”.

Astfel, primăria Ulma trimite instanţelor o adresă prin care explică decizia de a-l împroprietări pe Ioan Culaş pe suprafaţa de teren revendicată de Alexandra Curaciuc, document care este semnat de preşedintele Comisiei comunale de fond funciar, Ioan Bahan, şi de secretarul comisiei Gheorghe Cega.

 Paranormalul tocmai de aici începe, în condiţiile în care această adresă a fost emisă în data de 10 octombrie 2007, iar Ioan Bahan a murit în cursul lunii iulie 2007.

Faţă de această situaţie, secretarul Gheorghe Cega a revenit cu o altă adresă către instanţe, precizând că apariţia semnăturii fostului primar pe documentul anterior a fost o greşeală de dactilografiere. Contactat telefonic, Cega a susţinut din nou că semnătura lui Ioan Bahan a apărut dintr-o eroare, dar şi că întârzierile în soluţionarea cererii de retrocedare depusă de Alexandra Curaciuc.

„A fost un an în care aproape toate cererile au fost analizate cu întârziere, deoarece au fost probleme cu proprietăţile revendicate de Fondul Bisericesc”, a explicat secretarul Gheorghe Cega.

 

Ioan Culaş şi-a reclamat mama şi fratele că i-au tăiat ilegal pădurea

Devenit proprietar pe pădure, Ioan Culaş a ajuns în conflict cu propria familie, care a început, aşa cum declară acesta, să-i fure copacii.

Astfel, Inspectoratul Teritorial Silvic Suceava a constatat, în luna iunie 2007, că de pe suprafaţa de pădure a lui Ioan Culaş au fost tăiaţi ilegal 31 de copaci, prejudiciul stabilit fiind de 129 milioane de lei vechi.

În condiţiile în care poliţia începuse o anchetă în acest caz, Ioan Culaş depune imediat o plângere penală, în care îşi acuză mama şi fratele că au tăiat ilegal cei 31 de copaci şi a cerut anchetarea acestor rude.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Suprapuneri de proprietăţi şi semnături false la Primăria Ulma.

Comentarii