Rapsodul popular Aurel Tudose nu s-a îndepărtat foarte mult de artă, nici după ce a ieşit la pensie de la Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” Suceava, unde a slujit timp de patru decenii.

Deşi el s-a remarcat prin vocea sa deosebită şi repertoriul bine ales din zona Vicovu de Jos (Remezău, Voitinel, Bilca), fostul membru al ansamblului sucevean nu a stat departe de instrumentele populare, pe care acum le confecţionează sau le repară pentru noua generaţie de artişti.

Acest meşteşug, dar şi cântatul la instrumente populare (fluier, caval, nai), le-a învăţat de la maestrul Silvestru Lungoci, cu care Aurel Tudose a stat la aceeaşi gazdă timp de aproape 12 ani, la începutul carierei sale.

 

Repară viori

Maestrul Aurel Tudose ne-a spus că toată viaţa i-a plăcut să înveţe, pentru ca acum, la bătrâneţe, să le poată fi de folos celor tineri.

Majoritatea instrumentiştilor de la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” apelează la serviciile maestrului, mai ales când li se strică „obiectul muncii”: fluierul, naiul sau viorile.

„Cu viorile este mai dificil, pentru că nu ştiu să cânt la acest instrument, însă am un aparat de acordaj care mă ajută foarte mult. După ce cred eu că am făcut tot ce trebuie, mai ales atunci când am solicitări de la persoane din afara Sucevei, apelez la instrumentişti cunoscuţi, prieteni mai vechi, care fac proba. Nu mă las până nu reuşesc să le acordez perfect”, ne-a povestit Aurel Tudose.

 

Nai din bambus

Cu instrumentele de suflat este mai uşor, spune artistul. „Confecţionez naiuri şi fluiere celor care îmi solicită. Dacă fluieraşele pot să le fac din lemn de soc sau din ţeavă de alamă, cu interiorul de 11 milimetri, la nai este mult mai dificil. Folosesc bambus, pe care îl procur de la nişte cunoştinţe din Constanţa. Acestea îl cumpără din port. Este un lemn cu fibră deasă, care scoate nişte sunete minunate”, ne-a explicat Tudose.

El a spus că lucrează la confecţionarea unui nai cam o lună de zile. Preţul cel mai mare cu care Aurel Tudose a vândut un nai este de şase milioane de lei vechi, dar nu vă imaginaţi că este coadă la uşa lui. Multora le este mai comod să-şi cumpere din magazine un instrument muzical, care, de multe ori, nu are aceeaşi valoare ca cele confecţionate manual de rapsodul bucovinean.

 

Şcoala de arte şi meserii

Dacă la timpul prezent putem să vorbim despre Aurel Tudose ca „doctor” al instrumentelor muzicale şi profesor pentru câţiva învăţăcei, care vor să-i calce pe urme şi să îmbrăţişeze meseria de interpret de muzică populară, trecutul maestrului este cu totul interesant.

Artistul s-a născut în Vicovu de Jos (28 iulie 1941), într-o familie cu opt copii. Din fragedă pruncie a prins drag de cântecul popular, devenind, mai târziu, un autentic rapsod popular. După absolvirea Şcoli de arte şi meserii din Câmpulung Moldovenesc, în 1960, Aurel Tudose se întoarce în satul natal, unde se angajează la o fabrică de cherestea. Mama sa este cea care îi adună cântece de la bătrânii satului. Şcoala absolvită la Câmpulung îl ajută şi acum să desluşească misterele instrumentelor muzicale din lemn.

 

Saltul în artă i-a dublat salariul

Cât a lucrat la fabrica din Vicov, Tudose a fost şi membru al brigăzii artistice, unde s-a remarcat prin vocea sa deosebită, baritonală, bărbătească, care l-a făcut iubit şi respectat de colegi. Avea încă de pe atunci cântece „meşteşugite” de el şi mama sa, Natalia, cântece pe care le cânta ori de câte ori avea prilejul, mai ales la clăcile din sat.

În acele vremuri ale tinereţii, rapsodul citeşte, din întâmplare, un anunţ în presa vremii, cum că e nevoie de artişti la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

1962 este anul când „anunţul buclucaş” parcă i-a sucit mintea. După ce Tudose a cântat o doină şi o bătută de la Vicov, preşedintele juriului, Dinu Stelian (comandantul Ansamblului Armatei), i-a spus să-şi facă lichidarea la fabrică şi să vină cu dosarul pentru angajare la Suceava.

Odată angajat, leafa lui Tudose creştea de la 350 de lei (la fabrică) la 725 de lei, bani frumoşi pe acea vreme.

 

Vedetă populară la Bucureşti

Tot în 1962, Aurel Tudose s-a înscris la Şcoala Populară de Artă, la secţia canto, unde l-a avut profesor pe tatăl Tamarei Buciuceanu, Ion Buciuceanu.

În anul 1965 este trimis militar la Timişoara, unde, după cele trei luni de instrucţie şi după ce s-a dovedit a fi un bun puşcaş mitralior, lui Aurel Tudose îi vine ideea să trimită o scrisoare la Ministerul de Interne, unde să povestească faptul că ştie să cânte bine, că este angajatul unui ansamblu artistic şi că ar prefera să-şi folosească mai degrabă vocea pe o scenă, decât puşca în aplicaţii.

La două săptămâni primeşte un răspuns prin care este invitat la Bucureşti, pentru a da probe artistice la Ansamblul Ciocârlia. A fost admis.

Tudose a avut prilejul să cânte pe mari scene bucureştene alături de artişti consacraţi ai vremii (Ion Dolănescu, Irina Loghin, Angela Moldovan), dar s-a şi perfecţionat cu profesori emeriţi cum ar fi Viorel Doboş, Nicolae Vicleanu.

Rapsodul - actor

Aurel Tudose a interpretat rolul principal - „Haiducul Darie” - în piesa „Haiducii”, al cărei scenariu a fost semnat de profesorul Ioan Iacob. Rolul mamei lui Darie a fost jucat de Sofia Vicoveanca, consăteanca rapsodului.

În anul 1973, Studioul Cinematografic Bucureşti îşi amenajează platoul de filmare la Stupca pentru a turna filmul „Ciprian Porumbescu”, în regia lui Gheorghe Vitanidis.

Regizorul îl remarcă pe Aurel Tudose la un spectacol de la Casa de Cultură şi îl întreabă pe acesta dacă ştie să cânte la vioară. Tudose îi răspunde că nu este expert la vioară, dar că figuraţie ştie să facă.

Este chemat la filmări la Stupca, şi i se atribuie rolul lui Grigore Vindereu, profesorul lui Ciprian Porumbescu.

Onoarea a fost cu atât mai mare pentru Tudose, cu cât piesa avea o distribuţie de excepţie, dacă-i amintim doar pe regretaţii Toma Caragiu şi Amza Pelea.

După „Haiducii”, profesorul Ioan Iacob a regizat opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, unde Tudose a jucat alături de peste 60 de artişti.

În anul 1986, în cadrul unui spectacol omagial, pe 24 ianuarie, la Suceava, Aurel Tudose l-a interpretat pe Alexandru Ioan Cuza.

 

Cetăţean de onoare

La sfârşitul lunii iulie a anului 2005, pentru contribuţia deosebită la păstrarea şi promovarea folclorului autentic bucovinean, Aurel Tudose a fost ales Cetăţean de Onoare al Sucevei, distincţie primită chiar de la primarul Sucevei, Ion Lungu. De aceeaşi preţuire s-a bucurat Tudose şi în comuna natală, Vicovu de Jos, unde a primit tot titlul de Cetăţean de onoare al comunei.

„Nu-mi doresc decât sănătate, pentru că am avut ceva probleme în ultima vreme. În rest, mă simt bine în atelierul meu, unde chiar dacă <au prins viaţă> sute de instrumente muzicale, nu au avut timp să stea ca într-o colecţie, ci au plecat la oameni care iubesc muzica populară. Din păcate, sunt mult mai puţini, aproape un sfert faţă de numărul de iubitori de folclor care erau pe vremea tinereţii mele”, a mai spus maestrul Tudose.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Doctorul” instrumentelor muzicale.

Comentarii