Apariţia jocului ConQUIZtador, prezentat în ediţia de ieri a ziarului nostru, precum şi utilitatea acestuia este privită diferit de profesori şi psihologi.

Dacă în primul caz opiniile sunt în mare parte favorabile, psihologii pun la îndoială utilitatea şi necesitatea unor astfel de jocuri disponibile pe internet.

Părerile pro şi contra sunt date, pe de o parte, din perspectiva posibilităţii acumulării de informaţii de către cei care participă la astfel de jocuri, iar pe de altă parte, de dependenţa creată de acestea.

 

Întrebări de dificultate ridicată

În opinia lectorului universitar de la Facultatea de Istorie Geografie din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare”, Radu Bruja, cea mai mare parte a întrebărilor din jocul ConQUIZtador sunt de o dificultate ridicată.

După trecerea în revistă a mai multor întrebări adresate în timpul jocului, Radu Bruja ne-a declarat că pentru a putea răspunde, participanţii trebuie să aibă un nivel peste mediu de cunoştinţe generale. Făcând referire la întrebările din domeniul „istorie”, lectorul universitar a spus că o mare parte dintre acestea sunt dificile pentru majoritatea persoanelor, în condiţiile în care necesită cunoştinţe destul de avansate în acest domeniu.

„Am văzut că sunt întrebări despre primele greve din România, cine a fost <Baronul Roşu>, sau întrebări despre diverşi domnitori din Ţările Româneşti care au domnit foarte puţin, şi care sunt mai puţin cunoscuţi. Astea, dar şi alte întrebări din alte domenii, sunt destul de dificile pentru foarte multe persoane, şi necesită cunoştinţe destul de bogate”, a declarat lectorul universitar.

 

„Se pot acumula cunoştinţe de cultură generală”

Radu Bruja a precizat că, din punctul său de vedere, astfel de jocuri sunt binevenite, în condiţiile în care, prin competiţia ce o presupune participarea la joc, se pot asimila o serie de cunoştinţe de cultură generală.

Pe de altă parte, el a afirmat că deşi întrebările sunt de cele mai multe ori de o complexitate ridicată, răspunsurile corecte pot fi găsite prin intuiţie.

„Chiar dacă nu se cunosc răspunsurile exacte, participanţii la joc pot găsi răspunsurile corecte prin intuiţie, însă şi acest lucru ar presupune să ai o cultură generală destul de bogată. Am văzut că sunt întrebări tip grilă, unde poţi să găseşti, prin logică, răspunsurile corecte”, este de părere Radu Bruja.

Punctul slab găsit de acesta la jocul ConQUIZtador este timpul destul de redus pe care participanţii îl au pentru a răspunde la o întrebare.

 

Psihologii evidenţiază riscurile

De cealaltă parte, psihologul Ecaterina Pelinari a ţinut să atragă atenţia asupra impactului şi a riscurilor pe care jocurile electronice le implică în viaţa persoanelor care le practică.

“Nu aş vrea să critic jocul de pe site-ul www.conquiztador.ro, însă vreau să precizez că în general se vorbeşte despre efectul <educativ> al acestor jocuri de strategie. Unul dintre cele mai importante obiective ale educaţiei este să dezvolte capacitatea de luare a unor decizii conştiente şi corecte, adică să formeze oameni care acţionează liber, şi care încearcă să-şi atingă scopurile stabilite de ei înşişi, nu să acţioneze condiţionat”, a declarat psihologul sucevean.

Ecaterina Pelinari a subliniat că în general jocurile electronice nu depind de context, toţi jucătorii fiind trataţi identic şi condiţionaţi să execute mişcări limitate, mecanice, ca să câştige cât mai multe puncte.

Ea a precizat că jucătorii învaţă activităţi foarte specializate, dar ceea ce învaţă nu poate fi aplicat, de cele mai multe ori, decât în jocul respectiv, şi nu poate fi utilizat în viaţa reală.

„Totuşi, în situaţii de urgenţă, de stres sau de conştiinţă confuză, persoana respectivă s-ar putea să reacţioneze ca în joc, dar manevrând ceea ce e real drept ceva artificial”, subliniază psihologul.

 

Efectele psihologice ale jocurilor

Ecaterina Pelinari a făcut referire şi la cartea lui Virgiliu Gheorghe, “Efectele televiziunii asupra minţii umane”, unde autorul aduce argumente pentru care televiziunea şi jocurile pe calculator nu sunt recomandate ca metode de educaţie nici pentru copii, şi nici pentru adulţi.

„Autorul vorbeşte despre faptul că utilizatorul jocurilor, chiar a celor de cultură generală sau strategie cum e în cazul de faţă ConQUIZtador,  devine un <prizonier al maşinii>, intrând într-o stare numită <stare obsesivă a jucătorului>”.

Ea a mai adăugat că în baza studiilor realizate până în prezent se poate vorbi şi despre efectele psihologice ale jocurilor electronice pe calculator, printre care şi iluzia activităţii de gândire, deoarece ar fi un anumit tip de gândire care poate fi introdus într-o maşină prin comenzi şi instrucţiuni stricte, şi stimularea exclusivă a sentimentelor de competiţie şi provocare şi a voinţei de depăşire a unei provocări, fără finalitate.

 

Peste 300.000 de utilizatori

ConQUIZtador, care poate fi accesat la adresa www.conquiztador.ro, este un joc de strategie on-line, lansat în România la sfârşitul anului 2006, fiind preluat în 2007 de către divizia on-line a Pro Tv.

Jocul este de tip „Quiz” pe Internet, cu elemente de strategie, care se joacă în grupuri de câte 3 jucători, departajarea şi premierea participanţilor făcându-se în urma răspunsurilor corecte  pe care aceştia le dau la diverse întrebări de cultură generală.

Potrivit datelor oficiale oferite de Pro TV, până în momentul de faţă, au fost înregistrate nu mai puţin de 350.000 de conturi personale, ConQUIZtador devenind astfel unul dintre cele mai căutate jocuri online pe Internet.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Pro şi contra ConQUIZtador.

Comentarii