La Ambulanţa suceveană, ilegalităţile ies la iveală cu duiumul. Un control al Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) la acest serviciu de urgenţă prespitalicească a scos la suprafaţă o serie de nereguli grave, mergând de la servicii medicale şi transport sanitar fictive până la haos în fişele de solicitare a maşinilor din parcul auto.
Un raport pe marginea abaterilor de la legislaţie depistate la Ambulanţa Suceava de către Casa de Asigurări de Sănătate va ajunge şi pe masa de lucru a directorului executiv al Autorităţii de Sănătate Publică, dr. Odette Nicolae, care ar putea lua o serie de măsuri şi, eventual, informa ministerul de resort.
Până una alta, conducerea acestei unităţi sanitare a fost obligată, în urma verificărilor, să restituie 71.704,85 lei, sumă reprezentând contravaloarea cazurilor de servicii medicale de urgenţă şi transport medical raportate eronat.
Inadvertenţe în acte
Angajaţii Biroului Control al CAS Suceava au efectuat, în perioada 21.08.2007 - 20.12.2007, o acţiune de control la Serviciul Judeţean de Ambulanţă, care a avut în vedere activitatea desfăşurată de această unitate în cursul anului 2006 şi în primele 7 luni ale lui 2007.
Verificările au urmărit modul în care sunt respectate clauzele contractuale şi concordanţa serviciilor medicale contractate, raportate de către SJA şi decontate de CAS Suceava, precum şi serviciile consemnate în evidenţele specifice, existente la nivelul acestei unităţi sanitare de urgenţă prespitalicească.
Primele nereguli au fost descoperite odată cu analizarea modului de completare a fişelor de solicitare a ambulanţelor, seria deficienţelor continuând cu condiţiile de acordare a asistenţei medicale de urgenţă.
Servicii ieftine, taxate scump
În acest context, Serviciul Judeţean de Ambulanţă se face vinovat îndeosebi de faptul că a încasat sume necuvenite, prin perceperea de tarife mai mari pentru servicii care erau de fapt mai ieftine, diferenţe de preţuri rezultând şi din înscrierea greşită a unor coduri de afecţiuni.
Concret, multe din solicitări figurau în evidenţele acestei unităţi ca urgenţe medico-chirurgicale majore, deşi, în realitate, erau urgenţe de grad II, în timp ce o parte dintre diagnosticele bolnavilor erau trecute cu coduri de afecţiuni greşite.
Astfel, verificările fişelor au arătat că angajaţii completau incorect datele de pe formular cu privire la spitalul la care era transportat pacientul, fără a menţiona detalii precum ora şi minutului sosirii bolnavului la camera de gardă sau dacă acesta era sau nu internat în unitatea spitalicească.
De asemenea, datele privind ora solicitării, a orelor de sosire şi de plecare de la locul solicitării erau scrise eronat sau nu erau deloc consemnate.
Mai mult, fişele de solicitare nu sunt semnate şi parafate de către medicul de gardă care a preluat bolnavul (condiţie obligatorie prevăzută prin clauză contractuală), situaţie constatată la un număr de 36 solicitări.
Totodată, s-au depistat cazuri în care înscrierile codurilor de afecţiuni sunt greşite şi ca atare nu corespund diagnosticelor stabilite.
Urgenţe majore rezolvate cu şoferii şi asistenţii
Pe de altă parte, din analizarea celor 389 de fişe de solicitare a ambulanţei de tip B AUR, întocmite în luna mai 2007, pentru care s-au raportat numai urgenţe medico chirurgicale majore, a reieşit că, de fapt, numai 199 de solicitări fac parte din categoria urgenţelor majore, diferenţa de 190 fiind solicitări pentru urgenţe medico-chirurgicale de grad II.
Nereguli majore au fost depistate în special la Staţia de ambulanţă de la Vatra Dornei, acolo unde la majoritatea urgenţelor majore se deplasa doar şoferul de pe Salvare şi, eventual, un asistent. Practic, aici, în decurs de o lună, un medic angajat cu normă întreagă nu a răspuns decât la 6 - 9 solicitări.
Neajunsul a ieşit la iveală prin analizarea modului de asigurare a asistenţei medicale la nivelul ambulanţei de tip B, care este destinată intervenţiei de urgenţă şi transportului medical asistat al pacienţilor.
Concret, din totalul de 104 solicitări raportate pentru luna decembrie 2006 (din care 42 solicitări pentru urgenţe medico-chirurgicale majore) a fost asigurată asistenţa medicală de către medicul angajat în cadrul substaţiei numai pentru 6 situaţii.
În plus, din totalul de 137 de solicitări raportate pentru luna mai 2007, numai pentru un număr de 9 solicitări a fost asigurată asistenţa medicală de către medicul specialist (situaţie înscrisă pe formularele de fişă de solicitare fără a exista parafa medicului).
Măsurile luate de CAS
În urma controlului, Casa de Asigurări de Sănătate a atenţionat conducerea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Suceava şi i-a recomandat să ia măsuri pentru eliminarea deficienţelor, în special a celor înregistrate la Vatra Dornei, prin activitatea defectuoasă desfăşurată de medicul de aici.
De asemenea, s-a stabilit că SJA trebuie să restituie suma totală de 71.704,85 lei reprezentând contravaloarea cazurilor de servicii medicale de urgenţă şi transport medical raportate eronat.
"În urma amplului control efectuat constatăm că există în continuare nereguli majore în acordarea serviciilor medicale de urgenţă la nivelul substaţiei Vatra Dornei. Vom solicita managerului Daniel Martiniuc să ia măsuri ferme în această privinţă, având în vedere că această substaţie are în antecedente un proces civil cu CAS Suceava, în urma căruia s-a decis prin instanţă imputarea sumei de 150.095,37 lei. Noi înţelegem foarte bine că deficitul de medici angajaţi la această unitate afectează calitatea şi siguranţa serviciilor oferite asiguraţilor, dar nu putem fi de acord ca un doctor angajat cu normă întreagă să presteze în cursul unei luni un număr de 6 sau 9 solicitări”, a punctat preşedintele director general al Casei de Asigurări de Sănătate Suceava, dr. Cristina Iordăchel, cu precizarea că va înainta un raport şi Autorităţii de Sănătate Publică.
Contactat în legătură cu rezultatele controlului întreprins de CAS, doctorul Daniel Martiniuc a preferat să ne închidă telefonul imediat după ce i-am comunicat motivul pentru care-l sunăm.
( 9 ian 2008, 16:43:00