Galeria de Artă “Ion Irimescu” din municipiul Suceava, spaţiu în care, cu numai câteva zile în urmă, s-a deschis expoziţia de pictură, grafică şi mică tapiserie cu genericul “Porţi spre cer”, a găzduit în dimineaţa zilei de sâmbătă întâlnirea lunară a celor care, cu grijă, pasiune şi sacrificii, adună, clasează, păstrează şi valorifică diverse obiecte de colecţie.
Aşa numitul Târg al colecţionarilor, manifestare organizată de regulă în prima zi de sâmbătă a fiecărei luni de către Filiala Suceava a Societăţii Numismatice Române, i-a reunit în perimetrul galeriei pe pasionaţii colecţionari ai urbei, cărora li s-au alăturat şi câţiva colegi din filialele judeţelor vecine, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Bistriţa Năsăud.
Dacă pe timpul verii, în lipsa unui spaţiu care să-i găzduiască, aceşti împătimiţi, care caută, achiziţionează, păstrează şi valorifică diverse piese care constituie până la urmă valori, dar şi interesante şi preţioase fragmente de memorie, se întruneau în diverse locuri, unele chiar în aer liber (aşa cum a fost, până la răcirea vremii, terasa din faţa Restaurantului “Gloria”), acum, prin bunăvoinţa plasticienilor suceveni, şi-au expus piesele de colecţie în interiorul galeriei.
O uimitoare diversitate
Pe pervazul vitrinelor şi pe cele câteva măsuţe împrumutate din librăria vecină au fost scoase şi prezentate la vedere o mulţime de lucruri, de o uimitoare diversitate, care fac obiectul unor colecţii.
Fie că era vorba de piese de medalistică şi numismatică, de insigne, mărci poştale, seturi de vederi şi cărţi poştale ilustrate, plicuri circulate şi epoleţi militari, sau ceasuri de mână, brichete, diverse obiecte de podoabă, documente de o mare diversitate, timbrate şi ştampilate, de la acte de donaţie, de vânzare-cumpărare sau de asociere, extrase de la oficiul stării civile sau diplome şi acte de şcolarizare, piese decorative şi utilitare de birou, garnituri de tacâmuri şi statuete, toate erau pe rând cercetate, întoarse pe toate părţile, privite cu lupa şi târguite, pe bani, sau la schimb cu alte obiecte de colecţie.
Publici sau discreţi
Cumpărătorii, din aceeaşi “specie” a colecţionarilor (puţini sunt cei care vin să cerceteze un astfel de târg, dacă nu sunt, la rândul lor, mistuiţi de pasiune) fie aveau deja întocmită o listă de achiziţii, fie se lăsau pradă instinctului şi, atraşi de ofertă, “plonjau” asupra unui obiect care le trezea interesul.
Tranzacţiile se făceau şoptit sau gălăgios, în funcţie de temperamentul fiecăruia.
Unii dintre participanţii la târg nu au avut nimic împotrivă de a le publica numele sau de a ne oferi detalii despre colecţiile lor, alţii însă s-au dovedit foarte discreţi şi chiar au insistat să le păstrăm anonimatul.
Aspirant la “Guiness Book”
Spre exemplu, Stelian Brânzei, un colecţionar din Botoşani, care etala diverse bancnote şi monede, piese de podoabă, ceasuri de mână (cu preţuri cuprinse între 70 şi 200 lei), dar oferea spre vânzare şi mărci poştale sau diferite documente de arhivă, ne-a spus că are o colecţie de circa 19.000 de insigne şi continuă cu îndârjire să adune noi piese pentru că doreşte să depăşească recordul de 34.000 şi să intre în “Guiness Book”.
Membru al filialei numismatice din Botoşani, premiat cu “Pana de aur” în cadrul grupării de colecţionari cu tematica Eminescu, el este deţinătorul unui manuscris nepublicat al Luceafărului poeziei româneşti.
Cutii-capsulă pentru afrodisiace
Victor Anteluţă din Iaşi, membru al filialei numismatice de peste trei decenii, oferea o gamă largă de plachete şi medalii, insigne şi decoraţii.
Între acestea, o plachetă cu efigia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, realizată cu câţiva ani în urmă, la comanda sa, de Monetăria Statului, din tombac şi din tombac argintat, sau un set de patru plachete, cu scene din bătăliile lui Ştefan cel Mare (piese rare întrucât s-au executat doar 32 de astfel de seturi), cu un preţ relativ modic, cuprins între 400 şi 500 lei.
Pe masa colecţionarului ieşean mai atrăgeau atenţia, ca obiecte deosebite de restul pieselor din galerie, câteva clopote din alamă, cu sau fără mâner, precum şi câteva mici piese vechi din argint, gravate cu scene erotice, cutii-capsulă pentru păstrat prafuri afrodisiace (la preţul de 40 lei).
Două statuete decorative (probabil din bronz) puteau fi achiziţionate cu 600 sau 1.000 lei, iar decoraţiile, româneşti sau germane, atât din primul, cât şi din cel de-al doilea război mondial, costau între 100 şi 300 lei bucata.
Păpuşi înveşmântate în brocarturi baroce
Undeva lângă uşă, discret, mărturisind că nu este colecţionar, un tânăr din Vicovul de Jos avea spre vânzare (fără să ceară vreun preţ anume, ci aşteptând oferte spre negociere) circa 30 de păpuşi, elveţiene sau chinezeşti îmbrăcate cu frumoase rochii de epocă.
Brunete sau cu părul bălai, cu bonete şi pălării, cu gulere bogate din dantelă, înveşmântate în brocarturi baroce, puteau stârni pasiunea oricărui copil.
Târgul, de a cărui organizare şi bună desfăşurare s-au îngrijit preşedintele şi secretarul Filialei Suceava a Societăţii Numismatice Române, respectiv dr. Ioan Costea şi Anghel-Vasile Siminiuc, a ţinut până după ora prânzului. O lume aparte care se destramă, dar care se înfiripă din nou după o lună.