Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cu câteva excepţii, angajaţii de la Ambulanţa Suceava ar pica un eventual test de verificare a cunoştinţelor în domeniu. Afirmaţia îi aparţine însuşi directorului Daniel Martiniuc, care nu se fereşte să recunoască lipsa de profesionalism a unor salariaţi din subordine.
Potrivit sursei citate, în fiecare zi, în judeţ, cel puţin un om care a solicitat Ambulanţa moare până să primească ajutorul medicilor. Lunar, până la trei suceveni îşi dau ultima suflare în timp ce doctorii de pe maşina Salvării, ajunşi în cele din urmă la faţa locului, încearcă să-i resusciteze.
Această statistică îngrijorătoare nu este una oficială, ci reprezentă doar o estimare a directorului de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Suceava, şi chiar dacă nu se ştie câţi dintre ei ar fi supravieţuit dacă ar fi beneficiat imediat de asistenţă sanitară, cert este că o parte din cazurile de deces la faţa locului ar putea fi evitate.
Dr. Daniel Martiniuc susţine că, în ultima vreme, timpii de reacţie s-au îmbunătăţit, deci nu se mai pune problema unei întârzieri în acordarea asistenţei sanitare de urgenţă, însă rămâne alta, cea a lipsei personalului specializat, care să gestioneze cum se cuvine o situaţie critică.
Şeful Serviciului Judeţean de Ambulanţă a arătat că, în judeţ, numărul cadrelor bine pregătite este insuficient din cauza migrării lor în masă, peste hotare. Din 2003, circa 45 dintre angajaţii de la Ambulanţă, consideraţi adevăraţi profesionişti, şi-au lăsat slujba şi au plecat în străinătate, la lucru, atraşi fiind de salariile generoase. „Am pierdut cei mai buni oameni, pe care nu avem cu cine să-i înlocuim”, spune Martiniuc.
Instruiri anuale pentru cel mult cinci cadre
La ora actuală, Serviciul Judeţean de Ambulanţă numără 106 asistenţi medicali, dar cifra este numai pe hârtie în condiţiile în care, din cauza concediilor, activitatea curentă se desfăşoară fără o mare parte din ei.
Aceeaşi situaţie se regăseşte şi când vine vorba de medici: din 13 doctori cât cuprinde organigrama, doar 11 vin regulat la serviciu. În plus, doar şase dintre ei sunt specializaţi în activitatea de urgenţă. Angajarea unui personal capabil sau şcolarizarea celui deja existent este extrem de dificilă, motivele fiind în ambele cazuri de natură financiară.
Concret, asistenţii sanitari cu experienţă sau care tocmai au terminat studiile post liceale sanitare, dar au cunoştinţe temeinice în domeniu, preferă să plece peste graniţă, unde sunt remuneraţi cu sume ce pot depăşi 2000 de euro.
A rămâne în Suceava ar însemna pentru ei să se mulţumească cu salarii cuprinse între 450 şi 800 lei pe lună, cu tot cu sporuri şi ore suplimentare.
La rândul lor, medicii, care în străinătate primesc şi mai mulţi bani, sunt remuneraţi la încadrarea în Serviciul Judeţean de Ambulanţă cu sume între 600 şi 800 de lei.
Pe de altă parte, instruirea personalului deja existent, care ar elimina problema nivelului scăzut de pregătire, este condiţionată de fondurile insuficiente alocate acestui capitol, care limitează la circa cinci numărul cadrelor de la Ambulanţă ce pot fi trimise la diverse cursuri de specializare, în decursul unui an.
Diplome de asistenţi pe bandă rulantă
Cazul octogenarei din Giurgiu, care a murit miercuri în urma unui stop respirator, din cauză că Salvarea a ajuns târziu şi fără a fi echipată corespunzător, iar pe deasupra asistenta care s-a deplasat la domiciliul ei nu ştia să facă manevre de resuscitare (a venit singură fiindcă medicul care trebuia să fie de gardă plecase de la serviciu înainte să vină doctorul care trebuia să îl înlocuiască), a atras după sine declaraţii ale responsabililor de la Bucureşti cum că angajaţii de pe autosanitare vor fi supuşi, în mod aleatoriu, unor teste.
Directorul Daniel Martiniuc crede însă că aceste verificări ale cunoştinţelor în domeniu pe care le au salariaţii nu vor rezolva problema, atâta timp cât la ora actuală, în acest serviciu, sunt foarte puţini specialişti în medicină de urgenţă, de la care se poate învăţa.
„Nu poţi să faci pregătirea profesională cu nişte medici care de-abia fac ei faţă unor urgenţe. Cum să le predai unor asistenţi fără ca tu, ca şi medic, să ai un grad înalt de perfecţionare. Problema este alta, şi anume şcolile post liceale, care pregătesc asistenţii medicali fără o programă de învăţământ care să vizeze şi asistenţa de urgenţă. Pregătirea la nivelul asistenţei medicale de urgenţă trebuie să fie temeinică, făcută de către specialişti în domeniu, astfel ca cei care termină şcoala şi se angajează să fie deja iniţiaţi cu termenii, cu modul de lucru. La ora actuală, diplomele de asistenţi medicali se eliberează pe bandă rulantă. Cei care într-adevăr sunt buni, adică au dobândit nişte cunoştinţe serioase, pleacă în străinătate după un an sau doi de activitate”, a punctat şeful Ambulanţei.
Martiniuc a arătat că acest serviciu ar funcţiona corect numai dacă ar beneficia de acelaşi mod de finanţare ca şi Unităţile de Primire a Urgenţelor de la nivelul spitalelor, adică fără a se ţine cont de numărul cazurilor rezolvate.
„Este aberant să fii plătit pentru urgenţe, aşa cum suntem noi, în funcţie de numărul lor. Asta înseamnă că atunci când ele nu se înregistrează nu primim bani, fiindcă nu suntem utili în momentul respectiv. Ar trebui ca medicii de la Ambulanţă să invoce sfinţii pentru a se produce mai multe accidente, ca să aibă de lucru? Eu cred că, în timpul liber, de aşteptare, am putea face pregătire profesională. Deci, ar trebui să nu mai lucrăm sub stresul că la sfârşitul lunii nu ne realizăm planul”, a explicat Martiniuc.
Vor fi obligaţi să lucreze „ca la armată”
Angajaţii din sistemul de urgenţă prespitalicească vor fi obligaţi să lucreze „ca la armată”, adică să respecte anumite standarde elaborate de către MSP şi MIRA, decizia fiind luată în această săptămână, după ce o serie de controale prin mai multe staţii de ambulanţă au scos la iveală grave nereguli.
Standardele care vizează activitatea din acest sector vor reglementa programul angajaţilor de la staţiile de salvare astfel încât să nu mai fie pauze în activitatea dintre cele două ture.
În fiecare serviciu vor fi ambulanţe de rezervă, iar cheile vor rămâne în dispecerat. De asemenea, la predarea turei, Salvarea trebuie să aibă combustibil în rezervor. În plus, la competiţiile sportive vor fi trimise maşini care nu sunt în program.
Toate autosanitarele vor avea inscripţionat numărul 112, număr de urgenţă în toată Europa. Purtarea centurii de siguranţă este obligatorie atât pentru angajaţii serviciului, cât şi pentru bolnavul de pe targa din maşină. De asemenea, toate ambulanţele trebuie să aibă un stoc de medicamente care să asigure rezerva pentru trei zile. Toate aceste reglementări vizează atât Ambulanţa, cât şi serviciile SMURD.
