Într-un sistem sanitar care funcţionează din ce în ce mai prost, medicii nu îşi mai fac datoria aşa cum se cuvine. Activitatea lor numără din ce în ce mai des şi eşecuri, dar acest lucru nu se mai regăseşte nici măcar în statistici. În Suceava, majoritatea cazurilor de malpraxis îi afectează doar pe pacienţi, deoarece doctorii sunt rareori traşi la răspundere. Dintre zecile de dosare de culpă medicală, care ajung anual la Colegiul Judeţean al Medicilor, foarte puţine se lasă cu sancţiuni. Mediatizarea unor cazuri revoltătoare, în care doctorii au jucat poker cu viaţa bolnavului atrage după sine declaraţii fulminante, dar fără nici o finalizare concretă. Pedepsele care sunt aplicate ulterior medicilor inculpaţi, sunt în general uşoare şi nu înseamnă mai nimic. Pacientul nu are nici satisfacţia unor despăgubiri financiare, la fel ca în alte ţări, unde o greşeală medicală se plăteşte scump, cu sume cu multe zerouri.

Mustrări, atenţionări şi avertismente 

În 2006, la Colegiul Medicilor Suceava au ajuns 12 dosare în care doctorii au fost acuzaţi de malpraxis. Evidenţele acestei organizaţii profesionale arată că doar într-un singur caz reclamantul şi-a retras sesizarea, restul cazurilor fiind analizate până la capăt. Datele statistice indică opt dosare care au fost soluţionate cu respingerea acuzaţiilor, dintre care două s-au lăsat cu atenţionarea medicilor, lucru care nu constituie însă o sancţiune, ci doar o punere în vedere, adică o sfătuire a medicului de a adopta o anumită conduită pe viitor, pentru evitarea ajungerii în situaţii similare, Colegiul neconsiderând că a fost vorba de o eroare profesională. În două cazuri, dosarele au fost înaintate spre analiză forurilor superioare de la nivel central. În acelaşi timp, un alt dosar a fost soluţionat cu mustrare, aceasta constituind prima sancţiune prevăzută de lege, ca şi gravitate. Totuşi, această măsură, nu l-a afectat prea mult pe medicul împotriva căruia a fost luată decât dacă a dorit să acceadă mai repede la funcţii mai înalte. Concret, doctorului acuzat de malpraxis i s-a retras un număr de 50 de puncte din totalul celor obţinute prin participarea la activitatea ştiinţifică, ceea ce înseamnă că va trebui să le recupereze (frecventând alte cursuri, seminarii etc.) ca să-şi poată continua procesul de ascensiune în carieră, de exemplu să se transfere în altă parte sau să promoveze un concurs.

În 2007, în atenţia Colegiului Medicilor Suceava au intrat 15 cazuri de doctori acuzaţi de erori medicale. Dintre acestea, nouă au fost respinse ca nefondate, în trei situaţii fiind luată şi o măsură, respectiv atenţionarea doctorilor. Un alt caz a fost soluţionat cu mustrare, iar un altul cu avertisment, care este a doua sancţiune prevăzută de lege ca şi gravitate, şi care presupune retragerea unui număr de 100 de puncte. Alte patru dosare sunt în faza de analizare.

A ucis, dar mai poate profesa

Pentru sancţionarea doctorilor acuzaţi că nu şi-au făcut datoria, Colegiul Medicilor mai are la dispoziţie câteva măsuri, dar care n-au mai fost luate de multă vreme în judeţ. Este vorba de votul de blam, care înseamnă retragerea unui număr de 150 de puncte, şi amenda, introdusă de anul trecut, care este de la 100 lei până la 1500 lei. Aceste sancţiuni sunt urmate de interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o lună la un an şi, în ultimă fază, de retragerea calităţii membrului de Colegiu al Medicilor, adică a dreptului de a profesa. În judeţ, singurul caz public în care unui doctor inculpat i s-a interzis să-şi mai desfăşoare activitatea a fost înregistrat în urmă cu câţiva ani, când un medic ginecolog de la spitalul din Fălticeni a fost acuzat de moartea unei paciente.

Este vorba de doctorul Cezar Dimitriu, condamnat inclusiv de instanţă pentru uciderea femeii, şi care în urma acestui incident şi-a pierdut pentru 5 ani dreptul de a profesa, dar care de anul viitor este liber să-şi facă din nou meseria, sancţiunea urmând să expire în 2007. De asemenea, nu s-a auzit de situaţii în care medicii să plătească financiar pentru vina de a nu-şi fi făcut treaba aşa cum se cuvine.

 Judecaţi de propriii colegi

Preşedintele Colegiului Medicilor Suceava, dr. Gheorghe Ţeudan, apreciază că aceste cifre sunt consecinţa unei legi stufoase şi lipsite de o serie de detalii care să stabilească exact gradul de vinovăţie al unui medic. Potrivit sursei citate, în contextul în care normele nu sunt bine precizate, este greu de dovedit în ce măsură un doctor nu şi-a făcut datoria, mai ales dacă nu i s-au asigurat condiţii corespunzătoare de lucru - acesta fiind îndeosebi cazul celor care activează în spitale, la adresa cărora se înregistrează şi cele mai multe reclamaţii.

Sursa citată are o explicaţie şi pentru pacienţii care pun lipsa câştigului de cauză în ceea ce-i priveşte, pe seama faptului că cei care îi judecă pe medicii în culpă sunt chiar colegii lor de breaslă. Dr. Gheorghe Ţeudan neagă acuzele cum că doctorii se acoperă unii pe alţii, adică au grijă ca rezultatul anchetei să le fie favorabil, motivând că organizaţia pe care o reprezintă şi pe masa căreia ajung toate sesizările nu are rol de sindicat. „Statutul Colegiului este să apere medicul dar în contextul unei abateri, proprii colegi al celui suspectat de culpă nu fac asta, ba din contră anchetează. Doctorii care sunt cercetaţi au parte de foarte multe stresuri şi neplăceri”, punctează sursa citată.

Ministerul Sănătăţii nu are nimic de spus

Acuzaţiile de neglijenţă la adresa unui medic sunt dificil de probat şi au un traseu lung de străbătut până la a fi soluţionate, motiv pentru care majoritatea petenţilor renunţă uneori din start. Pacienţii care vor să reclame activitatea unui doctor se pot adresa direct presei, situaţie în care Colegiul Medicilor este forţat să intre în acţiune, analizând într-o primă fază dacă este sau nu cazul să se autosesizeze. De asemenea, plângerea se poate depune la sediul Colegiului Judeţean al Medicilor, dar se poate merge şi până la a cere forului superior de la Bucureşti să cerceteze posibilul caz de culpă medicală.

Alte căi prin care se poate atrage atenţia asupra unei asemenea chestiuni sunt reclamarea la conducerea unităţii (dacă doctorul lucrează în spital, de exemplu), care poate demara o anchetă şi da sancţiuni administrative, Casa de Asigurări de Sănătate (care de asemenea are dreptul să întreprindă cercetări şi să dispună o serie de măsuri, dar nu şi pe linie medicală, acest lucru revenind strict Colegiului Medicilor), Poliţie, Procuratură.

De remarcat că Ministerul Sănătăţii nu poate lua decizii în ceea ce priveşte măsurile dispuse de Colegiul Medicilor după finalizarea anchetei, deoarece această organizaţie nu-i este subordonată, dar poate întreprinde cercetări separate. Fiecărui petent îi rămâne dreptul de a face ulterior o contestaţie. Mai trebuie spus că reclamaţiile anonime făcute pe adresa Colegiului Medicilor nu sunt anchetate, ele fiind doar înregistrate, fără a fi luate şi în considerare. De asemenea, pe plan local, nu se judecă niciodată un caz în care este implicat un doctor, membru al Consiliului Judeţean al Colegiului Medicilor, ancheta fiind orientată direct către forul central.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Medicii, câştigători la jocul de poker cu viaţa pacientului.

Comentarii