Ziua de 28 noiembrie, în care, în urmă cu 89 de ani, Congresul General al Bucovinei a proclamat “unirea necondiţionată, pentru vecie, a Bucovinei în vechile ei hotare cu regatul României”, este marcată la Suceava printr-o suită de manifestări cărora li se circumscrie şi vernisajul expoziţiei naţionale cu genericul “Comorile tracilor”.

Expoziţia, care se deschide astăzi, la ora 10:00, în saloanele de la parterul Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina, realizată de instituţia muzeală suceveană în colaborare cu alte opt muzee din ţară, prezintă publicului, la numai trei săptămâni după faimoasele brăţări de aur ale regilor daci, o selecţie de bunuri culturale de patrimoniu aparţinând civilizaţiei tracilor nord-dunăreni.

Coordonatorul acestei expoziţii, arheologul dr. Bogdan Petru Niculică, ne-a declarat că manifestarea, organizată sub egida Consiliului Judeţean Suceava, pune în valoare piese importante din tezaurul arheologic pre şi protoistoric din colecţia muzeului sucevean şi din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Complexului Muzeal Naţional “Moldova” Iaşi, Complexului Muzeal “Ion Antonescu” Bacău, Muzeului Unirii Alba Iulia, Muzeului “Ştefan cel Mare” Vaslui, Muzeului de Istorie Aiud, Muzeului Judeţean Botoşani şi Muzeului Municipal “Ioan Raica” Sebeş.

Circa 300 de piese

Sunt expuse cca. 300 de piese specifice epocii bronzului şi primei epoci a fierului, exponate care, aşa cum subliniază Bogdan Petru Niculică, au fost contemporane domniei lui Hammurabi în Mesopotamia (1792-1749 î.e.n), a faraonului Ramses al II-lea în Egipt (1304-1237 î.e.n) sau scrierii psalmilor lui David (cca. 1000 î.e.n).

Exponatele constau în arme (spade hallstattiene, topoare de tip celt…), unelte (seceri), podoabe (pandantive, brăţări, coliere), grupate după cum au fost descoperite, izolat sau în aşa numitele depozite de bronzuri.

Sunt prezentate totodată şi mostre de minereu cuprifer şi de staniu, precum şi topoare şi ciocane din rocă dură utilizate pentru spargerea minereului.

Situla de la Brâncoveneşti

Una dintre piesele expuse, cea mai spectaculoasă ca dimensiune, este marea situlă de la Brâncoveneşti, datată în Hallstatt-ul timpuriu.

Vasul din bronz, descoperit întâmplător împreună cu o piesă similară, înainte de anul 1885, în malul pârâului “Cetatea Fetii” (jud. Mureş) avea utilizare rituală, fiind realizat din două foi de tablă de bronz, cu marginea rulată peste o sârmă din acelaşi metal, unite prin nituire.

Vasul este frumos decorat printr-o tehnică de “polizare” foarte fină.

Depozitul de la Gioseni

Vizitatorii au prilejul să vadă şi piesele din depozitul de bronzuri de la Gioseni (jud. Bacău), depozit descoperit în anul 1989 pe terasa din stânga râului Siret.

Depozitul, care cuprinde 35 de obiecte confecţionate prin turnare, din care 21 de celturi de tip transilvan, patru seceri cu „limbă la mâner”, un obiect în formă de clopot, două brăţări, două fragmente de sârmă care provin de la o fibulă, o toartă de vas din bronz, două fragmente de lamă de spadă, un vârf de lance şi o bară subţire ascuţită la un capăt, are o greutate totală de 5,046 kg.

Tezaurul de la Răcătău

Acestora li se alătură, bineînţeles alături de numeroase alte exponate între care şi unele care aparţin muzeului sucevean (cum este, spre exemplu, cuţitul de luptă aparţinând culturii Gava-Holihrady, grupul Grăniceşti, care reprezintă una dintre primele atestări ale metalurgiei fierului în Moldova, sau toporul de luptă cu disc şi spin, gravat cu simboluri uraniene, descoperit la Cajvana) o replică a tezaurului cu piese din aur de la Răcătău (jud. Bacău), vechea davă getică Tamasidava.

Tezaurul, aparţinând culturii Monteoru din epoca bronzului mijlociu, descoperit în anul 1969, cuprinde un vas de mici dimensiuni în care erau aşezate câteva obiecte: o spirală, inele de buclă şi “perle” din aur, faianţă şi chihlimbar, greutatea totală a pieselor din aur fiind de 101,85 gr.

Cu prilejul deschiderii manifestării va fi prezentat şi catalogul expoziţiei, ilustrat color, cu text bilingv română-engleză.
La deschiderea expoziţiei participă un număr important de istorici, cercetători, directori de muzeu şi muzeografi.
Vor fi prezenţi dr. Mihai Wittenberger, dr. Mihai Rotea şi Eugen Iaroslavschi de la Cluj-Napoca, profesorii univ.dr. Attila Laszlo şi Nicolae Ursulescu precum şi dr. Senica Ţurcanu de la Iaşi, dr. Laurenţiu Chiriac din Vaslui, doctoranzii Silvia Iacobescu şi Iustina Chiriac din Bacău sau prof. Maria Diaconescu din Botoşani.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului “Comorile tracilor”.

Comentarii