Marcela Olga Reuţ este profesor la Palatul Copiilor Suceava, unde reuşeşte să facă cu copiii, de la vârsta de 4 ani, până la 16 ani, cele mai năstruşnice obiecte ornamentale. „Atelierul fanteziei” este locul în care Marcela, de profesie inginer textilist, reuşeşte să dea viaţă pănuşilor de porumb, pe care-i colorează şi cu care îmbracă tot felul de obiecte, schimbându-le radical faţa, penelor de păun sau de porumbel, pe care, cu multă migală, le combină cu alte elemente decorative, le lipeşte pe pânză sau carton şi obţine tablouri atractive, pictură pe ceramică, tablouri cu fâşii din carton colorat, cusături, tablouri cu seminţe şi flori presate, măşti cu stuf.

Tot anul adună materiale refolosibile, castroane puţin sparte, becuri arse, hârtii, frunze, crengi, conuri, seminţe, flori pe care le pune apoi la presat, sfori, şnururi de diferite culori, pânze, cartoane, pentru ca atunci când îi vine inspiraţia şi vrea să creeze un obiect deosebit să aibă toate materialele „la mână”.

„Îmbin imaginaţia, talentul şi creativitate acestor copii”

În „Atelierul fanteziei” pereţii sunt acoperiţi cu tot felul de tablouri, icoane, măşti, ţesături, ornamentale, care sunt create de Marcela Reuţ împreună cu cei 120 de copii cu care lucrează anual, dar şi de colega ei, profesoara Cristina Hreamătă Macoveiciuc (cunoscută pentru ineditele icoane cu nisip, măştile de iarnă, împletiturile din sfoară, pe care le face împreună cu copiii de la Palat).

Marcela i-a învăţat pe copii să realizeze şi măşti (tehnica butaforie), folosind hârtie, aracet, pânză, praf de cretă, acuarelă pentru pictarea măştilor, dar şi tapiserie (lemn, piele, ţesături).

O altă „fantezie” a inginerei Reuţ este designul vestimentar. Împreună cu maistra - instructor Lenuţa Voinoiu, Marcela a realizat mai multe costume pentru elevele ce activează la cercurile de dans modern, sub îndrumarea profesoarelor Mihaela Schiotis şi Mirela Duminică.

„Ca să lucrezi cu copiii nu este foarte uşor. După ce am venit de la catedră, unde am lucrat cu copii mai mari, şi am văzut că am copilaşi de patru, cinci anişori la cerc, vioi, fără astâmpăr, m-am speriat. Este mult mai greu, dar ai şi satisfacţii enorme. Încerc să îmbin imaginaţia, talentul şi creativitatea acestor copii pentru ca ei să progreseze, să realizeze obiecte decorative, tapiserii, picturi pe ceramică. Îi învăţ mai multe tehnici de împletire din diferite materiale pentru îmbrăcămintea celor mici, dar şi celor mari, ornamente pentru diferite ocazii şi design vestimentar. Mă bucur când părinţii vin la mine şi îmi spun că micuţii au rezultate foarte bune la şcoală, că ştiu să combine culorile, să deseneze, să facă lucruri pe care alţi copii nu au avut unde să le înveţe”, ne-a mai spus profesoara Marcela Reuţ.

Pregătită pentru centura neagră

Pasiunea pentru artă este îmbinată cu pasiunea pentru sport. Marcela Reuţ este de nouă ani membră a Clubului de Qwan Ki Do „He Pai” (Cocorul alb) din Suceava. „Am început să fac arte marţiale la 36 de ani. O lună de zile le-am însoţit doar pe cele două fiice mele, Laura şi Mara, pe atunci destul de mititele, la fiecare antrenament, după care mi-am spus: de ce să nu încerc şi eu?. Eram atunci în şomaj şi treceam printr-o perioadă mai dificilă. Credeam că voi trece mai uşor emoţional dacă îmi găsesc o nouă preocupare. De nouă ani fac acest sport zilnic, antrenamente, cantonamente, alături de fiicele mele, şi nu am de gând să renunţ. Făcând Qwan Ki Do sau orice alt sport ai de unde să-ţi iei energia, seva, tableta de sănătate”, ne-a povestit Marcela.

Ea ne-a mai spus că examenele de titularizare din ultimii ani au cam împiedicat-o să susţină examenul cel mai important pentru ea: dobândirea centurii negre. Anul viitor nu va rata ocazia de a da acest examen, care îi va aduce centura neagră. Pentru asta trebuie să susţină o probă tehnică, spargeri, arme şi o probă artistică. Marcela Reuţ are deja o grupă de juniori pe care îi iniţiază în artele marţiale.

Întâlnire la nivel înalt

Marcela Reuţ ne-a povestit că a avut prilejul să cunoască mari maeştri în artele marţiale. „La a IV-a ediţie a Campionatelor Mondiale de Qwan Ki Do l-am întâlnit pe Marele Maestru Pham Xuan Tong (centura neagră - 8 dang) fondatorul Qwan Ki Do, pe Fidele Goandjika, promotorul acestor arte în România, în prezent ministrul telecomunicaţiilor în Republica Centrafricană, pe care l-am văzut şi în 2004, când s-au sărbătorit 20 de ani de la promovarea acestui sport în România”, ne-a povestit Marcela.

Ea îl cunoaşte şi ţine legătura cu suceveanul Cătălin Dionisie, cu care a lucrat timp de doi ani de zile şi care este acum directorul tehnic al Federaţiei Spaniole de Qwan Ki Do. Marcela l-a cunoscut şi pe Derla Carol, cel care a introdus Qwan Ki Do-ul în Suceava.

„De la Clubul „He Pai” din Suceava, la Mondialele de la Bucureşti au fost prezenţi Huan Su Ovidiu Zegrea, instructor, delegat ca arbitru, cel care mă ajută foarte mult să mă ridic în acest sport, precum şi Vasile Andrei şi Mihaela Munteanu – care deţine deja centura neagră”, a completat Marcela.

Inginera - ţesătoare
Marcela Olga Reuţ a terminat în anul 1989 Facultatea „Tehnologia şi Chimia Textilă” – specializarea filatură – ţesătură -  la Iaşi, primind repartiţie la Filatura din Gura Humorului. A lucrat câteva luni la filatură, după care a venit Revoluţia. După evenimentele din 1989, Marcela a optat pentru o activitate didactică. A trecut prin mai multe instituţii de învăţământ: maistru – instructor la Şcoala din Ilişeşti, profesor la Grupul Şcolar „Dumbrăveni”, Colegiul Tehnic „Petru Muşat”, Grupul Şcolar „Tomşa Vodă” Solca, iar din 2003 profesor la Palatul Copiilor Suceava.
În „Atelierul fanteziei” ar vrea să lucreze cu copiii mai mult tapiserie – ţesută manual - pentru că este i se pare un domeniu mai puţin exploatat şi foarte original. Chiar lucrarea pentru gradul I se referă la „Tapiserie tradiţională cu motive populare din Bucovina – studiu pe zona Sucevei”.
Croitorie a învăţat în familie, de copil, la Vatra Dornei, iar în facultate a urmat un curs opţional de design vestimentar. Asta o ajută acum să creeze mai multe costume pentru grupurile de dansatoare de a Palatul Copiilor.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Între tapiserie şi centura neagră.

Comentarii