Deşi în urma sesizării muncitorilor, care-au descoperit sâmbătă mai multe fragmente de oase umane pe raza comunei Vadu Moldovei, organele de Poliţie, care-au continuat săpăturile, au scos la suprafaţă mai multe schelete, specialiştilor din cadrul Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava nu li s-a adus la cunoştinţă acest lucru.
Directorul CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu, nu fusese încă înştiinţat ieri dimineaţă despre această descoperire, iar câţiva dintre arheologii suceveni au privit cu circumspecţie datele oferite presei.
Potrivit informaţiilor Poliţiei, scheletele, în număr de cinci, aparţin „unor tineri morţi în timpul războiului”(?) şi au o vechime de 150-200 de ani.
Din neolitic sau de 20 de ani
Arheologul dr. Paraschiva-Victoria Batariuc a precizat că, întrucât alături de schelete n-a fost semnalată prezenţa unor obiecte care pot să ofere o anume datare, estimările poliţiştilor sunt hazardate.
Nici presupusa vechime a scheletelor, de cca. 150-200 de ani, şi nici probabilitatea că ele aparţin unor soldaţi nu au, cel puţin prin datele sumare puse la dispoziţia presei, susţinere.
„Ar fi fost benefică prezenţa, la faţa locului, a unui arheolog care ar fi trebuit să-şi spună părerea”, a declarat ea, accentuând faptul că osemintele umane pot arăta la fel, „fie că sunt din neolitic, sau de acum 20 de ani”. „De acum 20 de ani - a subliniat ea - înainte ca hrana să conţină E-uri, pentru că sub influenţa acestora cadavrele putrezesc mai greu”.
Lipseşte znak-ul
Dr. Paraschiva-Victoria Batariuc a spus că „este puţin probabil ca scheletele să aparţină unor militari”, întrucât acest lucru trebuia să fie confirmat de existenţa unor obiecte specifice (nasturi, paftale de centuri...).
„După Regulamentul Organic - a precizat ea - deci după anii 1831-1832, în armată s-a introdus znak-ul, numărul matricol pe care-l purta, pe o plăcuţă metalică, fiecare militar. Aceste plăcuţe metalice ar fi trebuit să se găsească”.
Nici informaţia că este vorba de „morţi în timpul războiului” nu este fundamentată pentru că se pune firesc întrebarea: „Ce război a fost în Moldova în urmă cu 150 de ani?”. „După Eterie - spune dr. Paraschiva-Victoria Batariuc - n-au mai fost războaie în Moldova”.
Oase de la popotă
Arheologul sucevean a adăugat că datarea putea fi făcută şi prin studiul stratigrafic al locului şi al pământului de umplutură al gropii. Toate acestea ar fi fost atributele unui arheolog, care n-ar fi privit lucrurile, ca poliţiştii, strict sub incidenţa unui fapt penal.
S-ar putea ca o serie de indicii importante pentru datare să se fi distrus prin săpăturile făcute în lipsa observaţiei unui specialist.
Până una, alta se poate spune că poliţiştii s-au cam grăbit să-şi dea cu presupusul. Dr. Paraschiva-Victoria Batariuc şi-a mai amintit de astfel de întâmplări prin care unii au dorit să iasă repede în evidenţă...”bătând câmpii”. Ea a dat ca exemplu aşa zisa „groapă a securităţii” din spatele vechiului Centru Militar, de unde au fost scoase mai multe oase, „descoperire” mediatizată şi exploatată politic imediat după revoluţia din decembrie 1989. Oasele cu pricina au ajuns la Institutul de Antropologie din Iaşi, iar verdictul a fost că sunt oase...de la popota cazarmei.