Potrivit unui studiu realizat de firma Hexis Consulting, în perioada 4-11 noiembrie, pe un eşantion de 1.197 de persoane, cu o marjă de eroare de +/-3%, două treimi dintre cei intervievaţi nu şi-au schimbat părerea despre ÎPS Pimen după ce Colegiul Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a dat verdictul de poliţie politică împotriva sa.
Sociologul Adrian Botezatu afirmă că acest procent de încredere de care se bucură arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor este dat de percepţia directă a oamenilor vizavi de o persoană.
„Oamenii au făcut diferenţa între vechiul sistem şi presiunile la care erau supuşi atunci, inclusiv ierarhii. În plus, lucrurile stau diferit în mediul rural faţă de oraşe, şi în special la Bucureşti, acolo unde impactul mediatic asupra acestor dezvăluiri a fost mult mai puternic. La sate, există un anumit grad de conservatorism, iar oamenii sunt mai puţin supuşi mesajelor transmise de mass-media”, a explicat Botezatu. CNSAS a decis în urmă cu câteva săptămâni că ÎPS Pimen a făcut poliţie politică. Înaltul prelat a colaborat atât cu Securitatea, cât şi cu Direcţia de Informaţii Externe, unde avea numele conspirative de „Sidorovici”, respectiv „Petru”.
"Există informaţii grele despre ÎPS Pimen, despre misiunile din ţară şi din străinătate la care participa", au fost declaraţiile date de surse din cadrul CNSAS. Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor nu a comentat aceste acuzaţii, dar a contestat verdictul, fără a se mai prezenta şi la audieri pentru a-şi susţine cauza.
Dezvăluirile despre colaborarea cu Securitatea, percepute diferit în judeţ
Persoanele care au răspuns acestui sondaj de opinie provin din tot judeţul, procentele de încredere în ÎPS Pimen fiind diferite, de la zonă la zonă.
În zona Suceava, mediatizarea acestui caz i-a determinat pe 11% dintre subiecţi să-şi schimbe părerea despre imaginea înaltului prelat, în timp ce 45% dintre persoane nu au fost influenţate de faptul că au aflat despre colaborarea cu Securitatea, restul de 44% preferând să nu se pronunţe.
La polul opus se află zona Siret-Rădăuţi, unde 82% dintre cei care au răspuns afirmă că imaginea lui ÎPS Pimen nu a avut de suferit de pe urma scandalului, iar contrariul îl cred doar 4% dintre subiecţi.
În celelalte două zone cuprinse în sondaj, respectiv Fălticeni şi Gura Humorului - Câmplung Moldovenesc - Vatra Dornei, procentul celor care nu şi-au schimbat imaginea despre înaltul prelat este de 70%, respectiv 68%.
Tinerii şi vârstnicii, opinii diferite despre acest scandal
Colaborarea preoţilor cu Securitatea şi impactul asupra populaţiei din acest punct de vedere a fost un alt subiect al sondajului de opinie. Dintre cei care au răspuns la întrebare, 6% cred că verdictele date de CNSAS au afectat foarte mult credibilitatea unor înalţi prelaţi, în timp ce 19% cred că doar „mult”, iar 23% că „mai puţin”.
Restul subiecţilor a afirmat că scandalul nu a afectat deloc credibilitatea preoţilor acuzaţi că au făcut poliţie politică, în proporţie de 21%, în timp ce 31% nu s-au putut pronunţa.
„Procentul de 25% al celor care cred că scandalul a afectat şi credibilitatea înalţilor prelaţi provine din rândul electoratului tânăr şi educat. Pentru un om mai în vârstă percepţia despre vechiul regim este asociată cu viaţa personală, cu faptele bune şi cele rele care s-au petrecut în acea perioadă, iar preotul făcea parte din acel sistem”, a declarat sociologul Adrian Botezatu.