Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a apreciat că bugetul pe anul 2008 este „construit cu prudenţă”, şi ia în considerare toţi factorii naţionali şi internaţionali care ar putea influenţa România la nivel macroeconomic.
Precizarea a fost făcută de deputatul PNL de Suceava Mihai Sandu Capră, care a afirmat că aprecierile au fost făcute în urma şedinţei comune a comisiilor de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la care a participat Mugur Isărescu, alături de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.
„Mugur Isărescu a apreciat faptul că bugetul pentru anul 2008 prezentat de Guvern este construit cu prudenţă, pe un deficit relativ redus în condiţiile aspiraţiilor sociale actuale, chiar dacă banca centrală şi-ar dori o proiecţie mai <strânsă>. În acelaşi timp, guvernatorul băncii centrale a ţinut să salute şi modul în care a fost realizată execuţia bugetară din primele zece luni şi jumătate ale acestui an, apreciind şi mesajul dat de Guvern prin decizia de a reduce, în ultima rectificare bugetară din acest an, deficitul prognozat pentru anul 2007, exprimându-şi speranţa ca până la finele lunii decembrie situaţia nu se va înrăutăţi”, a declarat Mihai Sandu Capră.
El a adăugat că Mugur Isărescu a explicat că mesajele băncii centrale privind prudenţa în politica fiscală şi salarială nu înseamnă că se intenţionează scăderea veniturilor, însă trebuie avut în vedere ca ritmurile de creştere pentru salarii şi consum să se încadreze sub sporul de productivitate.
„România nu este imună la tensiunile manifestate pe pieţele internaţionale financiare şi ale materiilor prime – cereale, petrol, etc., în condiţiile în care turbulenţele de pe aceste pieţe tind să se agraveze. Creşterea preţurilor internaţionale ale produselor agroalimentare, energiei, precum şi ale aurului accentuează climatul inflaţionist. Mugur Isărescu a susţinut că într-un an electoral politicile economice trebuie întărite, recomandând Guvernului aplicarea unui mix de politici fiscale-bugetare-salariale pentru reglarea echilibrelor macroeconomice prin continuarea reformelor structurale”, a subliniat parlamentarul liberal.
El a precizat că efectele unor astfel de măsuri vor determina creşterea productivităţii şi a competitivităţii externe a produselor româneşti, restrictivitatea relativ ridicată a politicii monetare, dar şi o politică a veniturilor care să nu mai adauge presiuni pe partea cererii.