Un tânăr din municipiul Câmpulung Moldovenesc şi un altul din comuna Mănăstirea Humorului sunt printre primii emigranţi români din Italia izgoniţi înapoi în România, după scandalul Mailat.
La câteva zile după ce italienii au început să-i îmbarce în avioane pe conaţionalii noştri şi să-i trimită acasă, fie că aveau un motiv întemeiat sau nu, şefii de la Bucureşti le-au trasat sarcini poliţiştilor. Oamenii legii trebuie să-i verifice periodic la domiciliu, să-i integreze în societate şi să le găsească locuri de muncă.
De la începutul acestui an, zeci de suceveni au fost expulzaţi din străinătate, cei mai mulţi fiind goniţi din Belgia, Franţa, Germania, după ce-au fost prinşi că munceau fără documente legale.
73 de suceveni expulzaţi, în 2007
Printre românii expulzaţi din Italia (odată cu izbucnirea scandalului Mailat, cel acuzat că, în urmă cu aproape două săptămâni, a omorât-o şi jefuit-o pe soţia unui amiral italian), sunt şi doi suceveni, unul în vârstă de 32 de ani, din municipiul Câmpulung Moldovenesc, iar celălalt de 35 de ani, din comuna Mănăstirea Humorului. Cei doi au fost expediaţi de autorităţile italiene înapoi în România, în urmă cu câteva zile. În actele trimise autorităţilor române, italienii nu au prezentat şi motivele pentru care i-au gonit pe cei doi suceveni din Peninsulă.
Cu toate că celor doi suceveni li s-a pus în vedere ca în 24 de ore după ce ajung la domiciliu să se prezinte la Poliţie, nici unul dintre ei nu a catadicsit să se întâlnească cu oamenii legii.
Alături de cei doi, în evidenţele Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava figurează alţi trei indivizi expulzaţi de la începutul acestei luni, doi din Franţa şi unul din Belgia.
De altfel, la câteva zile după ce terifianta faptă a sibianului Romulus Nicolae Mailat a ţinut prima pagină a ziarelor italiene şi a provocat mânia italienilor faţă de emigranţilor români, la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) s-a format un centru de monitorizare a persoanelor expulzate din străinătate. Până atunci, toate aceste date erau centralizate la nivelul Serviciului de Paşapoarte. Potrivit şefului Serviciului de Paşapoarte Suceava, comisarul şef Dan Hoffman, de la începutul acestui an a primit informări legate de expulzarea din străinătate a nu mai puţin de 73 de suceveni. Cei mai mulţi dintre aceştia, în majoritatea cazurilor, prinşi pe teritoriul altor state muncind la negru, provin din Belgia, Franţa, Germania, Grecia, Marea Britanie, Spania şi Austria.
Poliţiştii, dădacă pentru expulzaţi
Potrivit dispoziţiei date recent de mai marii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, toate datele cu privire la cetăţenii români expulzaţi din străinătate sunt centralizate la nivelul Serviciului pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvârşite de cetăţenii români în străinătate din cadrul IGPR.
Pe plan local, toate aceste date ajung în baza de date a Compartimentului cu aceeaşi denumire al IPJ Suceava. Unul dintre lucrătorii acestui Compartiment, agentul principal Ioan Ivan, a declarat că potrivit noilor dispoziţii venite de la Capitală, odată ajunse în ţară, persoanele expulzate trebuie amprentate şi fotografiate. Totodată, oamenii legii trebuie să verifice şi dacă indivizii cu pricina au ajuns cu bine la domiciliu. „Trebuie să verificăm dacă au ajuns cu bine acasă, dacă nu care cumva au fost agresaţi pe drum...”, explică Ivan.
Odată ajuns acasă, mai spune agentul principal Ioan Ivan, expulzatul va fi luat la întrebări de poliţişti, oamenii legii încercând să afle dacă acesta a comis vreo infracţiune pe teritoriul statului de unde a fost expulzat, care sunt motivele pentru care a fost gonit de autorităţile din ţara respectivă şi dacă a fost victima vreunui abuz.
Totodată, poliţiştii vor trebui să monitorizeze permanent persoanele expulzate şi să le verifice la domiciliu. Nu în ultimul rând, printre sarcinile trasate de la Bucureşti, poliţiştii care se vor ocupa de expulzaţi trebuie să se ocupe şi de reintegrarea lor în societate şi de găsirea unor locuri de muncă pentru aceştia.
„Se pune mare accent pe reinserţia socială a acestei categorii de persoane, motiv pentru care, pentru acest demers, trebuie să luăm legătura cu toate autorităţile care ar putea să ne sprijine”, completează agentul principal Ivan.