Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Criză de asistenţi medicali la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Suceava, din cauza îmbolnăvirilor subite în rândul acestei categorii de salariaţi. Pentru personalul mediu, concediile medicale au devenit o modalitate eficientă de a scăpa de stresul de la serviciu şi a-şi rezolva în linişte problemele personale.
Lunar, circa 40 de asistenţi medicali din totalul de 106 apelează la acest subterfugiu, aproape imposibil de probat, iar fiindcă încadrarea cu doctori este la rândul ei deficitară – 11 pentru tot judeţul - sunt tot mai frecvente cazurile în care şoferul pleacă singur la o solicitare.
Teancuri de concedii medicale
Serviciul Judeţean de Ambulanţă Suceava se confruntă cu o lipsă acută de personal mediu din cauza numărului mare de solicitări pentru concedii medicale, majoritatea obţinute „pe ochi frumoşi”.
În condiţiile în care cererile vin pe bandă rulantă, activitatea este complet bulversată, fiind întâlnite tot mai des situaţiile în care la bordul autosanitarelor care pleacă la solicitări se află doar şoferul. „Zilnic semnez concedii medicale”, se plânge directorul SJA, doctorul Daniel Martiniuc, manifestându-şi îndoiala cu privire la veridicitatea diagnosticului specificat pe formularul de concediu medical. Potrivit sursei citate, obţinerea nu tocmai corectă a unor astfel de documente reprezintă un fenomen cu trend ascendent, dar aproape imposibil de dovedit.
Deficitul de cadre medii de la nivelul unităţii este deja mare, dar se face şi mai mult simţit atunci când din totalul de 106 asistenţi medicali, doar aproximativ 70 vin la serviciu, restul aflându-se în concedii medicale.
„Sunt plătite atrăgător şi le preferă. Lunar, se adună teancuri de concedii medicale pe care nu ai cum să le conteşti”, arată Martiniuc.
Treaba medicilor, făcută prin telefon de asistenţi
Criza de asistenţi este dublată de cea de medici, 11 pentru tot judeţul, dintre care numai 5 cu competenţă în urgenţe. În acest context, în unele situaţii, pacienţii în stare gravă care necesită investigaţii de înaltă calitate sau intervenţii chirurgicale în clinicile din centrul universitar Iaşi sunt trimişi la drum doar cu asistentul în grija căruia cade sarcina de a monitoriza bolnavii. Tot asistentul este şi cel care trebuie să intervină atunci când constată o înrăutăţire a situaţiei bolnavilor transportaţi, eventualele modificări negative survenite în starea de sănătate a acestora fiind gestionate de cadrul mediu în baza experienţei acumulate sau prin intermediul telefoniei mobile.
Concret, asistentul care se declară depăşit de problema ivită o rezolvă de ”la distanţă” cu ajutorul medicului de serviciu de la staţia de Salvare, pe care îl sună pentru a primi indicaţii în legătură cu manevrele terapeutice ce trebuie efectuate. Noroc de buna acoperire a reţelelor de telefonie mobilă pe ruta Suceava - Iaşi, care nu lasă nici o zonă fără semnal, permiţând astfel ca sfaturile doctorilor să ajungă în timp util la cei aflaţi în nevoie.
Şoferul, trimis singur la solicitări
Numărul insuficient de personal angajat duce şi la situaţii în care, la bordul autosanitarelor plecate la solicitări, nu se află decât conducătorul auto. Practic, şoferul este trimis singur la drum, sănătatea sau chiar viaţa persoanei care trebuie salvată fiind pusă sub semnul întrebării. La rândul lor, conducătorii auto sunt în pericol de a fi linşaţi de aparţinătorii furioşi din cauza faptului că s-au prezentat neînsoţiţi de un cadru sanitar, în măsură să rezolve o problemă medicală.
„ Nu pot oferi un prim ajutor şi sunt agresaţi de aparţinători pentru că nu au adus măcar un asistent cu ei. Nu se poate face nimic pentru bolnav doar cu şoferul, nici măcar o banală injecţie pentru calmarea durerii până se ajunge la spital. Pe motivul acesta am şi dat dispoziţie să nu mai fie trimişi şoferii singuri, ci să se temporizeze rezolvarea solicitării până când este disponibil un cadru sanitar. Nu vrem să se mai petreacă lucruri jenante. Se duce omul acolo şi riscă să ia bătaie pentru că a venit neînsoţit de o persoană specializată. Mai mult, Serviciului de Ambulanţă i se poate intenta proces pe chestia asta. Dacă ulterior pacientul moare, putem să fim traşi la răspundere, fiindcă atâta timp cât nu am pus cadru sanitar la dispoziţie, se poate spune că decesul s-a produs din cauza noastră. Iar noi nu avem nici o vină, este lipsa de personal care ne depăşeşte”, explică Martiniuc.
Între 600 şi 800 de lei, salariul de încadrare al unui doctor
Pentru a redresa cât de cât activitatea, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Suceava a scos 8 posturi de medici la concurs. De asemenea, a fost cerută aprobarea Autorităţii de Sănătate Publică pentru suplimentarea numărului de asistenţi medicali. Posturile vacante scoase până acum la concurs au rămas neocupate în condiţiile în care, la încadrare, salariul unui doctor variază între 600 şi 800 de lei.
„Sperăm ca după concursul de rezidenţiat, din a doua parte a lunii noiembrie, cei care nu au luat examenul să se îndrepte şi către Serviciul de Ambulanţă. Noi facem un apel către medicii din judeţ, care nu au loc de muncă, să vină la noi, şi poate că în curând şi grila de salarizare se va îmbunătăţi. Remuneraţia proastă este de fapt motivul pentru care posturile nu sunt dorite”, a punctat dr. Daniel Martiniuc.
