La Galeria de artă „Ion Irimescu” din municipiul Suceava a avut loc, sâmbătă, vernisajul expoziţiei cu genericul „Grup 1969”. Adăugându-se şirului de manifestări care marchează sezonul cultural al acestei toamne, expoziţia reuneşte lucrările unui grup de 6 plasticieni, 2 sculptori şi 4 pictori, aparţinând aceleiaşi generaţii. Expozanţii, artişti cu statut recunoscut şi consolidat, aflaţi în deplină maturitate creatoare, se reîntâlnesc pentru prima oară în această formulă de grup pe simezele sucevene.
Sculptorii Dumitru Drăgan Ionescu (Iaşi) şi Ion Maftei (Câmpulung Moldovenesc) şi pictorii Eugen Mircea (Iaşi), Eugen Iftene (Bârlad), Victor Hreniuc (Botoşani) şi Gabrel Baban (Fălticeni), 6 din cei 36 de absolvenţi ai Facultăţii de Arte Plastice din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, promoţia anului 1969, s-au regrupat cu bucurie confraternă şi solidaritate de generaţie şi de breaslă, într-un spectacol vizual discret (pentru că nu au făcut multă zarvă) şi rafinat. După o expoziţie mult mai amplă, care a avut loc în anul 1989, prilejuită de întâlnirea promoţiei cu prilejul aniversării a 20 de ani de la absolvire, cei şase, care şi-au împlinit destinul artistic în perimetrul moldav, au pus la cale acest continuum vizual, capabil să confirme principiul unităţii în diversitate.
Personalităţi artistice bine reliefate
Personalităţi artistice bine reliefate, care-au pornit în carieră cu aproape patru decenii în urmă de la aceeaşi linie de start, expozanţii se definesc acum individual, dar vibrează comun într-o atmosferă care generează fluxuri meditative.
Lucrările cu cromatică luminoasă ale lui Victor Hreniuc, „Bătrânul” cum îi spuneau colegii în facultate, profesor acum la Şcoala Populară de Artă din Botoşani, sunt puse într-o relaţie simetrică de comunicare cu peisajele urbane ale lui Eugen Mircea, realizate în acuarelă, dar şi cu cele în ulei, aproape miniaturale, ale confratelui bârlădean Eugen Iftene.
Gabrel Baban, preşedintele Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici, investighează cu voluptate subiecte din lumea rurală, iar „roţile cereşti”, care poartă urmele dălţii sculptorului Ion Maftei, numit „Lordul” în anii de juneţe, stau alături de piesele zvelte, mângâiate şi fin lustruite ale lui Dumitru Drăgan Ionescu, singurul din grup absent de la manifestare.
O promisiune udată cu...„Babanu”
Lucrările „Deal la Ipoteşti” sau „Casă veche la Agafton”, semnate de Victor Hreniuc, se armonizează fratern cu „Ţinut de tăcere” sau „Reflexele înserării”, vătuite parcă de nostalgie în acuarelele lui Eugen Mircea, „Piaţa veche” sau peisajele din Viena şi Veneţia ale lui Eugen Iftene intră într-o inefabilă rezonanţă cu „Punte la Suceviţa” sau cu „Scorbura”, mărunt „pigulite” cu pensula de Gabrel Baban. Un discurs plastic bine dozat, fără stridenţe cromatice, cu subiecte decupate din repertoriul specific fiecăruia dintre expozanţi, o desfăşurare expoziţională care trezeşte privitorului un sentiment de confort estetic. Şi o promisiune din partea celor şase: o expoziţie peste doi ani, atunci când vor împlini 40 de ani de la absolvire, itinerantă prin localităţile fiecărui expozant. O promisiune pecetluită şi udată la final de către gazdă, Gabrel Baban, cu o butelcă de vin pe eticheta căreia scria... ”Babanu”.
"