"

Brăţările de aur ale regilor daci, care sunt la dispoziţia publicului vizitator sucevean începând de astăzi, au „detronat” temporar celelalte comori ale Muzeului de Istorie. Cele 9 piese de podoabă, care cântăresc împreună cca. 12 kg, sunt expuse  în „Sala Tezaur”, special amenajată pentru a permite publicului contactul cu valorile de patrimoniu. Toate piesele existente în „Sala Tezaur” au fost depuse în depozitul-tezaur al muzeului, o încăpere asupra căreia directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin-Emil Ursu, se pronunţă cu discreţie, spunând că acolo „sunt păstrate, în condiţii de absolută siguranţă şi de microclimat controlat, cele mai valoroase obiecte”.

 

Inelul lui Bogdan Vodă, reîntors în depozit

 

Brăţările, care au sosit luni după-amiază, sub paza Poliţiei şi a Jandarmeriei, de la Muzeul Unirii din Iaşi, pot fi văzute de astăzi în „Sala Tezaur” a Muzeului de Istorie din municipiul Suceava. Pentru prezentarea lor au fost scoase piesele expuse până acum, între care se afla şi  inelul-talisman al lui Bogdan Vodă, 24,73 gr aur prelucrat cu mare măiestrie artistică.

Bijuteriile, care fac parte dintr-un tezaur descoperit prin braconarea sitului Căprăreasa de pe Dealul Grădiştei, din preajma fostei capitale a statului dac, Sarmizegetusa, au fost recuperate,  răscumpărate şi repatriate de statul român prin Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC).

Aflate parţial în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) şi parţial la dispoziţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel şi a Poliţiei din Alba Iulia, brăţările sunt clasate în inventarul patrimoniului cultural naţional la clasa „Tezaur”.

 

Manipulate numai cu mănuşi

 

Brăţările au ajuns la Suceava însoţite de Aurelia Lazăr, conservator general în cadrul MNIR, care a avut misiunea de la le prelua de la muzeul ieşean şi a le preda lui Mihai Spânu, conservatorul general al CMB Suceava. Aşa cum ne-a declarat ea, pentru fiecare piesă recuperată s-a alcătuit iniţial câte un dosar care cuprindea datele de identificare şi toate documentele cu privire la repatriere şi răscumpărare, dosare care au fost trimise apoi la Guvern pentru a fi aprobat transferul către MCC, care, la rândul lui, le-a încredinţat MNIR.

Aurelia Lazăr a făcut precizarea că aceste inestimabile valori de patrimoniu au un regim special de manevrare, fiind manipulate cu multă grijă, numai cu mănuşi, pentru a proteja piesele şi pentru a evita orice posibilă tensionare.

 

Aurul provine din Munţii Orăştiei

 

Piesele de aur, de formă plurispiralică, au cele două extremităţi aplatizate şi decorate cu incizii. Raritatea extremă a acestor podoabe din aur, dimensiunile lor excepţionale, perfecţiunea execuţiei, locul şi circumstanţele descoperirii conduc la ipoteza că brăţările erau purtate în cadrul unor ceremonii fastuoase, care îmbinau factorul politic cu cel religios.

Primele patru brăţări au fost identificate anul trecut, într-o colecţie particulară. Ele au fost expertizate, recuperate şi repatriate în data de 8 ianuarie 2007. Expertiza, efectuată la Institutul de Fizică Atomică, a confirmat faptul că brăţările sunt făcute din aur care provine din exploatările din Munţii Orăştiei.

Ulterior, o altă brăţară a fost descoperită de către Poliţia franceză în expoziţia Bienalei Anticarilor de la Paris. În luna iunie a.c., încă o piesă a fost recuperată de la un hunedorean, iar în luna august s-a mai adăugat un lot de trei brăţări descoperite la un colecţionar american.

 

12 kg de aur

 

Luate fiecare în parte, brăţările se identifică prin următoarele date:

Brăţara 1 - greutate de 987 gr, cu 6,5 spirale din tijă circulară cu extremităţile aplatizate în bandă decorată cu un model alcătuit din câte 7 palmete, cu linii în formă de brăduţ, în continuarea cărora se află câte o placă triunghiulară cu motive zoomorfe;

Brăţara 2 - 1080 gr, cu 7,5 spirale şi extremităţile în formă de bandă cu 7 palmete identice;

Brăţara 3 - 1121 gr, cu 7,8 spirale, decorată cu 7 palmete, cu motivele zoomorfe de la extremităţi cu animale cu ochii situaţi pe margini şi gura marcată printr-o incizie;

Brăţara 4 - 930 de gr, cu 6,5 spirale şi cu registrul palmetelor continuat de câte o placă dreptunghiulară;

Brăţara 5 - 764,94 gr, cu 6,5 spirale - piesă care a fost expusă şi identificată de Poliţia franceză la Bienala Anticarilor de la Paris;

Brăţara 6 - 1062,55 gr, cu 4,5 spirale, cu extremităţile aplatizate şi plăci cu motive în formă de şarpe - a fost recuperată de IGP la Baia Mare;

Brăţara 7 - 1196, 03 gr, cu 6,75 spirale, cu plăcile dreptunghiulare din continuarea palmetelor terminate cu motive zoomorfe în formă de cap de şarpe;

Brăţara 8 - 1136,03 gr, cu 5,5 spirale, decorată cu palmete şi linii în interior, cu plăcile terminate cu motive zoomorfe;

Brăţara 9 - 682,3 gr, cu 5,75 spirale, piesă descoperită în SUA, ca şi brăţările 7 şi 8 - aduse în ţară la data de 2 august a.c.

Având în vedere faptul că brăţările au fost descoperite în proximitatea capitalei de la Sarmizegetusa, podoabele reflectă rangul excepţional pe care l-au avut cei ce le-au comandat şi le-au purtat, în cadrul ierarhiei social-politice şi religioase a statului dac. Specialiştii consideră că sunt podoabe şi însemne de rang regal.

"

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Brăţările dacice au „detronat” comorile din „Sala Tezaur”.

Comentarii