Ceea ce anunţam în cotidianul nostru de ieri ca fiind o potenţială „demolare penală” s-a înfăptuit. Mozaicul artistic parietal, care decora zidul exterior al halei principale a fostei Întreprinderi de Utilaje şi Piese de Schimb (IUPS), ulterior ROMUPS Suceava, lucrare realizată de artiştii plastici Traian Brădean şi Iacob Lazăr, a căzut sub lama buldozerului. Suceava intră astfel în istoria contemporană ca cel de-al doilea oraş al Bucovinei (după Gura Humorului) în care un mozaic monumental este transformat în moloz.
Firma SC ROBDENIS SRL, contractată de SC IMOTUR SRL Suceava să demoleze toate activele construite ale fostei întreprinderi socialiste, care a fost cândva fala Sucevei, (falimentată, bineînţeles, în democraţia noastră originală), s-a achitat de sarcina de a preda terenul „curăţat” la „cota zero”.
Deşi secretarul general al Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC), Virgil Ştefan Niţulescu, a atenţionat cu o lună în urmă că „distrugerea acestei lucrări reprezintă o infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea”, nimic nu i-a împiedicat pe proprietari să radă toate construcţiile existente în perimetrul respectiv, inclusiv hala pe peretele căreia se afla unul dintre cele mai mari mozaicuri artistice din România.
Intenţia de salvare a acestei lucrări nu a avut sorţi de izbândă. Soluţia propusă de directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin-Emil Ursu, nu a găsit susţinere la autorităţile locale şi judeţene.
Mozaicul, intitulat „Cântare omului şi muncii”, a fost proiectat iniţial pentru a decora staţia de metrou din Piaţa Unirii din capitală, dar, până la urmă, pentru că s-ar fi încărcat prea mult costurile construcţiei şi amenajării metroului, a fost realizat şi adus la Suceava, unde s-a construit special un zid pentru amplasarea lui. Dincolo de titlu, care, în „epoca de aur”, trebuia să rezoneze cu cerinţele partidului (altfel lucrările plastice nu aveau şanse de finanţare), scenele pe care le prezenta mozaicul ilustrau teme cu valoare universală (pacea, maternitatea) sau cu specific tradiţional românesc (păstori, buciumaşi, personaje îmbrăcate în costume populare).
Indiferent însă de tematică şi de motivele ilustrate, vorbim despre creaţia unor artişti plastici care-i conferă lucrării statutul de operă de artă. Secretarul general al MCC, Virgil Ştefan Niţulescu, sublinia faptul că este vorba de „o lucrare parietală care are statutul juridic de monument de for public şi, ca atare, trebuie protejată”. Nefiind însă inventariată şi neexistând un document care să dovedească faptul că se afla în posesia explicită (ca operă de artă) a unui proprietar, lucrarea avea ca unică „umbrelă de protecţie” respectarea Legii 8/1996, care vizează dreptul de autor şi drepturile conexe.
Rămâne de văzut dacă, în calitate de autor, maestrul Traian Brădean, ajuns la vârstă octogenară (ale cărui lucrări de pictură - de dimensiuni mici în comparaţie cu uriaşul mozaic de la Suceava - au în galeriile de artă din capitală preţuri cuprinse între 16 şi 22.000 de euro) îşi va reclama drepturile potrivit legii, inclusiv cu pretenţia de daune pentru distrugerea lucrării."
(17 oct 2007, 19:02:55