Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Acţiunea de demolare a fostei Întreprinderi de Utilaje şi Piese de Schimb (IUPS), ulterior ROMUPS Suceava, a ajuns la faza „penală”. Toate halele, anexele şi instalaţiile uzinale au fost demolate, cu excepţia corpului administrativ şi al halei principale, pe al cărei perete exterior se află monumentalul mozaic realizat de artiştii plastici Traian Brădean şi Iacob Lazăr. De fapt, şi această hală este deja destructurată, întrucât peretele opus celui pe care se află lucrarea (care ocupă o suprafaţă de 456 mp) a fost deja dărâmat, rămânând cu rolul de „contraforturi” doar câţiva pereţi despărţitori, demolaţi şi ei parţial.
Firma SC ROBDENIS SRL, care a fost contractată de SC IMOTUR SRL Suceava pentru a efectua demolarea, trebuie să se încadreze în grafic şi să predea terenul, peste trei săptămâni, la „cota zero”, adică degajat de orice construcţie şi eliberat de molozul rezultat din demolare. Întregul perimetru care face obiectul contractului are un aspect...selenar. A fost ras totul din incinta fostei întreprinderi, mai sunt doar câteva mormane de moloz şi de fiare contorsionate, iar muncitorii firmei demolatoare mai sortează câte ceva din materialele recuperabile (fier, cărămidă, parchet, binale, tâmplărie metalică, etc).
„Distrugerea acestei lucrări reprezintă o infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea”
Mozaicul artistic parietal, care decorează peretele exterior al halei principale, a făcut obiectul unei polemici care a ajuns până în faza de inflamare. Cei care s-au pronunţat pentru salvarea acestuia de la demolare, propunând ca soluţie salvatoare demontarea, conservarea şi depozitarea lui, au fost etichetaţi de primarul Ion Lungu ca „nostalgici ai unor vremuri apuse”.
Lucrarea nu figurează în evidenţa patrimonială a administraţiei locale, iar pe site-ul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional apărea pe lista „Monumentelor de for public din judeţul Suceava” (listă „consultativă” întocmită cu ani în urmă pentru uzul Oficiului de Patrimoniu) la poziţia 52. Mozaicul, impresionant ca dimensiune şi având ca autori doi plasticieni cu renume, nu se află sub protecţia Legii 120/2006, care reglementează cadrul juridic general al realizării, amplasării şi administrării monumentelor de for public, întrucât nu este clasată, pentru că autorii sunt în viaţă, iar clasarea este posibilă doar la solicitarea şi cu acceptul acestora. Aceasta nu înseamnă că distrugerea lucrării nu poate avea consecinţe.
Aşa cum a declarat cu o lună în urmă, la Suceava, secretarul general al Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC), Virgil Ştefan Niţulescu, „această lucrare are statutul de operă de artă şi, ca atare, este protejată de Legea 8/1996, privind dreptul de autor şi drepturile conexe”. În acest sens el a atras atenţia că „distrugerea acestei lucrări reprezintă o infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea”.
„Nu apare în inventar, ca atare, această <operă>...nu există!”
Sesizat în calitate de garant al respectării legii ca reprezentant al guvernului în teritoriu, prefectul Orest Onofrei a declarat că „nu există nici o notificare făcută către proprietar”, care să menţioneze existenţa unei opere de artă în patrimoniul fostei întreprinderi. „Nu apare în inventar - a declarat el - ca atare, această <operă>...nu există!”.
Conotaţia peiorativă reiese din ceea ce ne-a spus domnul prefect ca „părere personală”: „Din punctul meu de vedere - a precizat el - această lucrare este similară statuii lui Lenin, care se afla în faţa Casei Scânteii”.
Mozaicul, intitulat „Cântare omului şi muncii”, a fost proiectat iniţial pentru a decora staţia de metrou din Piaţa Unirii din capitală, dar, până la urmă, pentru că s-ar fi încărcat prea mult costurile construcţiei şi amenajării metroului, a fost realizat şi adus la Suceava, unde s-a construit special zidul pentru amplasarea lui.
Secretarul general al MCC, Virgil Ştefan Niţulescu, sublinia faptul că este vorba de „o lucrare parietală care are statutul juridic de monument de for public şi, ca atare, trebuie protejată”. Nefiind însă inventariată şi neexistând un document care să dovedească faptul că se află în posesia explicită (ca operă de artă) a unui proprietar, lucrarea are ca unică „umbrelă de protecţie” respectarea Legii 8/1996, care vizează dreptul de autor şi drepturile conexe.
Rămâne de văzut dacă, în calitate de autor, maestrul Traian Brădean, ajuns la vârstă octogenară (ale cărui lucrări de pictură - de dimensiuni mici în comparaţie cu uriaşul mozaic de la Suceava - au în galeriile de artă din capitală preţuri cuprinse între 16 şi 22.000 de euro) îşi va reclama drepturile potrivit legii, inclusiv cu pretenţia de daune pentru distrugerea lucrării.
