"

A făcut poliţie politică. Acesta este verdictul pe care membrii Colegiului Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii l-au dat ieri în cazul arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen. Informaţii potrivit cărora înaltul prelat a colaborat atât cu Securitatea, cât şi cu Direcţia de Informaţii Externe au apărut încă de luna trecută. Atunci, surse din cadrul CNSAS au declarat că ÎPS Pimen avea nume conspirative pentru fiecare dintre cele două instituţii, respectiv „Sidorovici” şi „Petru”.

"Există informaţii grele despre ÎPS Pimen, despre misiunile din ţară şi din străinătate la care participa", au fost declaraţiile date acum o lună. În acest context, verdictul de poliţie politică pare firesc. Contactat telefonic pentru a-şi exprima punctul de vedere vizavi de acest subiect, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a refuzat să ofere vreo declaraţie, atât în cursul lunii septembrie, cât şi ieri. Singura sa reacţie a fost: „Foarte bine, foarte bine. Bună ziua!”. În schimb, Mircea Dinescu, unul dintre membrii CNSAS, a spus că în cazul lui ÎPS Pimen, ca şi în celelalte cazuri de altfel, decizia anunţată public a fost luată prin vot. „Au fost doar câteva abţineri, fără nici un vot împotrivă. Pentru mine este un caz destul de trist”, a declarat Mircea Dinescu.

„Băsescu nu are dosar la Securitate, dar au câţiva călugări de la Putna”

Dacă ÎPS Pimen s-a abţinut de la comentarii, persoanele din jurul său au atacat vehement verdictul dat de CNSAS. Cel mai aprig susţinător al arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor a fost protopopul de Câmpulung Moldovenesc, Aurel Goraş. Acesta a declarat că totul este o „manipulare ordinară”, o dezinformare pentru a da „subiect la prostime”.

„Băsescu nu are dosar la Securitate, dar au câţiva călugări de la Putna. Acel om care a umblat în anii de dinainte de 1989 în toate ţările ca şi conducător de vas nu a făcut poliţie politică, dar a făcut un călugăr. Singurii care au făcut poliţie politică sunt Mona Muscă şi câţiva călugări. Mi-e scârbă de ceea ce se întâmplă”, a precizat Goraş. Protopopul de Câmpulung Moldovenesc a spus că ar dori să vadă documentele care au stat la baza verdictului dat de CNSAS şi doar atunci „poate va fi ceva de crezut”.

ÎPS Pimen, susţinut necondiţionat de laicii din Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor

Şi Vasile Lupu, membru al Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi-a declarat susţinerea pentru ÎPS Pimen. „Eu l-am cunoscut după 1990 ca un om dedicat operelor caritabile şi devotat bisericii. Nu mă interesează ce a făcut înainte de 1990, dar cred că un om care a vorbit în perioada comunismului despre România Mare nu poate fi decât curajos. Biserica Ortodoxă Română există de 2.000 de ani şi a cunoscut şi crize mai mari decât acest <tare> al epocii noastre. Oricum, eu nu cunosc pe altcineva mai vrednic decât ÎPS Pimen”, a declarat Vasile Lupu.

O susţinere necondiţionată a afişat şi Dumitru Teodorescu, alt membru laic al Consiliului Eparhial Suceava. Mai mult, Teodorescu şi-a exprimat convingerea că acest verdict nu va afecta imaginea bisericii ortodoxe din Bucovina.

ÎPS Pimen a fost plecat în străinătate în perioada comunistă în mai multe ţări „interzise”

Pimen Zainea s-a născut la data de 25 august 1929, în satul Herăşti, comuna Grebănu (judeţul Buzău), primind la botez numele de Vasile Zainea. Studiile din România au fost completate ulterior cu altele în străinătate, în ţări „interzise” oamenilor de rând. Astfel, în perioada 1976-1977, actualul arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor a urmat cursuri de specializare la Universitatea din Koln, pentru ca în 1977 să îndeplinească misiuni în cadrul Arhiepiscopiei misionare ortodoxe Române din Statele Unite şi Canada. La Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim s-a aflat în anii 1978-1979, iar ulterior a revenit în ţară. La 10 ianuarie 1982, arhimandritul Pimen Zainea este ales de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul “Suceveanul". Este hirotonit întru arhiereu, cu prilejul hramului Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou" de la Suceava, la 24 iunie 1982 de către ÎPS Mitropolit Teoctist Arăpaşu al Moldovei şi Sucevei. De pe 24 ianuarie 1991, PS Pimen Suceveanul a fost ales arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, fiind instalat ca episcop la Suceava la 3 martie 1991.

Ion Lungu: „Compromisuri care au salvat credinţa şi biserica strămoşească”

Ion Lungu, actualul primar al municipiului Suceava, a comentat şi el decizia CNSAS, insistând că opinia sa este strict personală, fără nici o conotaţie politică ori legată de actuala funcţie. Lungu crede că trebuie văzută partea plină a compromisului, cea care a salvat credinţa şi biserica strămoşească în acea perioadă grea a României.

„În 1990 am fost în Ucraina şi am văzut cum bisericile, cele care nu au fost demolate, fuseseră transformate în depozite sau ferme. La noi, dimpotrivă, s-a construit. În satul meu natal, între 1984-1986, s-a ridicat o biserică nouă, iar ÎPS Pimen a avut o contribuţie importantă la construcţia acestui lăcaş de cult. Nu cunosc în ce a constat colaborarea cu Securitatea, dar bănuiesc că era vorba despre străinii care ne vizitau ţara şi mănăstirile sau cu care se intra în contact în străinătate. Din aceste motive, cred că prelaţilor care sunt etichetaţi că au colaborat cu Securitatea trebuie să le acordăm clemenţă. Unii au făcut compromisuri pentru salvarea credinţei şi a bisericii strămoşeşti, iar printre aceştia se numără şi ÎPS Pimen”, a declarat Ion Lungu.

"

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului ÎPS Pimen a făcut poliţie politică.

Comentarii