"

La Muzeul de Ştiinţele Naturii s-a deschis ieri, la ora prânzului, expoziţia cu genericul „Minorităţi din Bucovina. Cultură şi civilizaţie. Evreii”.

Expoziţia, care cuprinde obiecte de cult, documente, cărţi, fotografii care vizează prezenţa şi contribuţia evreilor la viaţa provinciei, marchează totodată Ziua Holocaustului, groaznicul genocid care a nimicit o mare parte a populaţiei evreieşti europene. Ziua de 9 octombrie a fost declarată în România ca Ziua Holocaustului, fiind instituită prin hotărâre de guvern la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului condusă de laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel. Semnificaţia acestei zile este legată de data la care, în anul 1941, au început simultan, în mai multe oraşe din sudul Bucovinei, deportările evreilor în Transnistria. Numai în această zi din oraşul Suceava au fost deportaţi 1386 de evrei, cărora li s-au adăugat 982 din Burdujeni şi cca. 300 din Iţcani.

Expoziţia, organizată aşa cum a spus directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin-Emil Ursu, „de un colectiv de muzeografi şi conservatori din cadrul Secţiei de istorie, cu sprijinul Comunităţii Evreieşti din Suceava” prezintă într-o desfăşurare vizuală semnificativă crâmpeie din viaţa evreilor bucovineni.

Deschisă cu Lista cetăţenilor români distinşi de Institutul Yad Vashem din Ierusalim cu titlul de „Drept între popoare”, expoziţia continuă cu etalarea unor piese de cult (menora, tabla de legi de la Sinagoga din municipiul Suceava) dar şi cu o serie de documente din colecţiile muzeului sucevean, între care se distinge Diploma pentru ridicarea la rang de oraş a localităţii Vijniţa în anul 1864. Mai sunt expuse cărţi vechi de rugăciune, un pergament ebraic, o Tora miniaturală, sigilii şi monede evreieşti, precum şi o serie de documente (adrese, telegrame) care vizează persecuţiile la care au fost supuşi evreii, un certificat de absolvire a examenului de rabin sau o adeverinţă de repatriere a unui deportat. Sub o hartă a Transnistriei, pe care sunt marcate provinciile cele mai afectate de deportări masive (în care este conturat separat perimetrul oraşului şi ghettoul din Cernăuţi), pot fi văzute câteva bancnote care au circulat în lagărul de la Teresienstadt.

Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava, prof. Sorin Gloda, a semnalat prezenţa evreilor în această zonă din secolul al XVI-lea. El a subliniat că Suceava a fost şi a rămas „un exemplu de convieţuire între minorităţile etnice” şi a prezentat o serie de date statistice cu privire la comunitatea evreiască din această zonă accentuând asupra faptului că „istoria nu trebuie uitată”.

"

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Expoziţia „Minorităţi din Bucovina. Cultură şi civilizaţie. Evreii”.

Comentarii