Osemintele dezgropate cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate în situl Burdujeni-Silişte au fost reînhumate sâmbătă în cimitirul Adormirea Maicii Domnului. Cele 68 de schelete umane (din care două erau decapitate având capetele aşezate unul pe torace, iar celălalt lângă şoldul stâng), scoase la suprafaţă de colectivul de arheologi din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava, au fost îngropate lângă crucea de fier de la intrarea în noul cimitir.
Descoperirea cimitirului medieval de la Burdujeni-Silişte a confirmat, aşa cum remarca arheologul Ioan Mareş, legenda cu privire la „locul vechiu” al Burdujenilor, pe care Elena Costache Găinariu (autoarea lucrării „Monografia comunei Burdujeni, plasa Bosancea, judeţul Suceava”, publicată în anul 1936) a cules-o de la bătrânii locului, legendă care spune că „acolo a existat un sat mare cu biserică şi curţi”, din care locuitorii s-au retras probabil din pricina unui război sau a unei molime şi s-au stabilit în preajma Mănăstirii Theodoreni. Dacă iniţial s-a crezut că este vorba de un cimitir de secol XVI-XVII, cercetătorii au găsit o dovadă certă că acesta datează din cea de-a doua jumătate a sec. al XV-lea. Una dintre monedele descoperite (care are pe o parte inscripţia „MONETA” şi imaginea fecioarei Maria cu pruncul, iar pe revers stema cu scutul cu blazon al lui Matei Corvin, cel de-al doilea fiu al lui Iancu de Hunedoara, care a domnit 32 de ani ca rege al Ungariei) indică cea de-a doua jumătate a secolului al XV- lea.
Cercetările au semnalat totodată faptul că cimitirul se întinde şi dincolo de perimetrul împrejmuit în care s-au efectuat săpăturile (perimetru care vizează o suprafaţă de cca. 2000 de mp) întrucât la capătul unei secţiuni de decopertare s-a descoperit, în partea de vest, un mormânt în care doar o parte a scheletului se afla în perimetrul de lucru, restul continuându-se de cealaltă parte a împrejmuirii. Tot în acea zonă a sitului au fost scoase la iveală şi câteva pietre care alcătuiau cândva un pavaj, care se presupune că se afla în apropierea unei biserici. Întreaga suprafaţă cercetată a fost descărcată de sarcină arheologică pentru ca proprietarul terenului să poată continua lucrările de construcţie ale unei parcări.
Cele 68 de schelete au fost depuse separat în saci de hârtie numerotaţi după tehnica arheologică (inventarul aferent fiecărui mormânt a fost reţinut pentru patrimoniul muzeului sucevean) şi au fost reînhumate lângă crucea metalică de la intrarea în cimitir, cruce pe care se va monta o placă inscripţionată care va menţiona că acolo se află osemintele descoperite în vechiul cimitir de la Burdujeni-Silişte.
Dumitru Prichici, proprietarul terenului pe care a fost descoperit cimitirul, s-a îngrijit de pomenire şi a suportat toate cheltuielile de reînhumare, iar slujba religioasă (care s-a făcut atât la locul descoperirii osemintelor, cât şi la locul de îngropăciune) a fost oficiată de preotul Ioan Danalache, parohul Bisericii Sf. Gheorghe, biserica nouă de pe strada Jean Bart.
Ioan Mareş, coordonatorul echipei de arheologi care au efectuat cercetările de la Burdujeni-Silişte spune că rămâne în continuare preocupat de descoperirea vechii biserici. În acest sens el a precizat că va fi lansat în curând un proiect care vizează continuarea cercetărilor, cu extinderea ariei, în aceeaşi zonă.
"