Nu cerul este limita, ci mintea fiecăruia

În perioada 1-11 august 2014, la Suceava și Gura Humorului, a avut loc cea de-a opta ediție a Olimpiadei Internaționale de Astronomie și Astrofizică.

Timp de 10 zile, 44 de echipaje din 37 de țări din toată lumea au format un organism eucariot, ale cărui mitocondrii au fost reprezentate de pasiunea și munca depusă, în molecula de ATP fiind înmagazinată reușita.

Atunci a fost ora la care ei au ajuns la stele, când au definit împreună moartea nopții, mereu căutând și întrebând: de ce?

Se spune că este bine să te împrietenești cu oameni care nu sunt de aceeași vârstă cu tine, să stai cu cei care nu vorbesc aceeași limbă ca și tine, căci doar așa vei crește, doar așa vei vedea lumea.

Munca mea de voluntar la acest eveniment a contribuit la șlefuirea percepției mele despre viață. Nu cerul este limita, ci mintea fiecăruia. Am întâlnit oameni pasionați, care nu se temeau de ziua de mâine, care știau ce pot și cum pot. Am întâlnit oameni frumoși.

“Am arătat că se poate și în România, că suntem o țară care nu duce lipsă de oameni capabili, de aceea sunt convins că organizarea Olimpiadei a fost un succes pentru toată lumea” (Tudor Crețu, România)

Activitățile desfășurate la sfârșitul fiecărei zile, serile de film, respectul pe care l-au avut unul pentru celălalt, respectul organizatorilor pentru fiecare participant, toate acestea au condus inevitabil la formarea unor legături strânse, care vor supraviețui timpului și distanței.

“Diferențele culturale dintre noi nu au contat atât de mult. Faptul că eram adunați, faptul că eram toți pasionați de astronomie și astrofizică, entuziasmul oferit de voluntari și ghizi, toate acestea au reușit să formeze o atmosferă foarte degajată și foarte prietenoasă, una propice pentru buna desfășurare a competiției”. (Tudor Crețu, România)

Niciodată nu știi ce cauți până când nu găsești ceva, aceasta este frumusețea cercetării. Ideea este să faci ceva care să dureze. “Nu am eșuat. Am găsit doar 10.000 de metode prin care nu funcționează.” (Nikola Tesla)

“Nu am considerat că luptăm unul împotriva celuilalt, ci luptăm toți împotriva frontierelor științelor de astăzi.” (Tudor Crețu, România)

Sper ca fiecare dintre noi să reușească în viitor. Poate că într-o zi “soarta ne va aduce din nou împreună” (Ulan Kyzyrov,Kazakhstan), niciodată nu știm ce vom face peste un an, peste doi. Ce este sigur, este faptul că mereu ne vom afla sub același cer, privind aceleași stele.

Ioana MACIUC