Sunt elev în clasa a X-a la un colegiu de renume din Suceava și activez deja de mai bine de un an în Consiliul Elevilor.
Observ în ultimul timp că semnalele de alarmă cad precum niște obuze pe care, oricât de ignorant ai fi, nu ai cum să le eviți, iar direcția lor este una clară: spre educație. Elevii și studenții fac front comun în obținerea a 6% din PIB, sindicatele la fel, profesorii fac și ei grevă, mass-media răsună și ea de documentare unele mai “emoționante” ca altele.
Și totuși reacția mai marilor care este? Se implementează tablete și internet (obligatoriu) în fiecare școală, în condițiile în care în unele instituții de învățământ nu au toaletă sau bani să pună lemne în soba de teracotă care stă să cadă. Se introduc manuale electronice, în condițiile în care de pe unele școli cade tencuiala. Și, cea mai drăguță măsură, se măresc salariile primarilor, în condițiile în care rata abandonului școlar este din ce în ce mai mare pentru că elevii nu-și permit să suporte financiar naveta zilnică.
În aceste condiții cred că întrebarea pe care mi-o pun este din ce în ce mai fundamentată, justificată: elevii și educația română încotro?
Direcția cred că este una clară și bine calculată. Ajungem nişte marionete ale sistemului, îndopate cu materii fără aplicabilitate (nu toate), incapabili să facem faţă situaţiilor reale care ne izbesc încă de pe băncile liceului. Ne pierdem în fraze pompoase ca să impresionăm un examinator la bac, apoi ne pierdem de tot. Ne sunt băgate pe gât noțiuni pe care, dacă suntem norocoși și le reținem, acestea se pierd imediat ce ieșim pe ușa clasei și la sfârșitul celor doisprezece clase îți dai seama că singurul tău scop a fost să iei bacul, însă nici acolo nu ajung mulți. Ratăm în a vedea exact motivul pentru care venim la școală și suntem îndoctrinați de un sistem corupt să vânăm notele, nu să primim exact pentru cât știm.
Astfel ajungem la statistici groaznice care evidenţiază faptul că elevii urăsc școala, și pe bună dreptate. Ești încurajat să nu te remarci în mulțime, talentul îți este înfundat în programa școlară, iar inițiativele îți sunt gâtuite.
Așadar, unde este susținerea pentru cei care, la un moment dat, fiind baza economiei, vor fi nevoiți să vă plătească pensiile?
Tudor GĂITAN
Preşedinte CJE Suceava